România este „campioană” europeană și mondială la creșterea insolvențelor în 2026. Bolojan a distrus țara, dar pozează în salvator, la finalul mandatului: „Le mulțumesc românilor pentru că au dus greul”

România se confruntă cu o realitate economică extrem de gravă și cu o involuție dramatică, fiind catapultată în fruntea unui clasament internațional îngrijorător, în timp ce este proclamată drept campioană mondială și europeană la creșterea insolvențelor, un indicator clar al distrugerii mediului de afaceri autohton sub greutatea politicilor dezastruoase aplicate în ultimul an și jumătate. În timp ce mii de companii românești își închid porțile, iar economia națională a fost împinsă în recesiune tehnică, premierul demisionar Ilie Bolojan a ieșit în această seară în fața opiniei publice pentru a-și prezenta bilanțul guvernării, încercând să se autopropună drept un presupus salvator al națiunii și un mare reformator, deși în realitate propriile decizii de austeritate, majorările brutale de taxe și strangularea consumului au adus țara în pragul colapsului financiar.

În cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Victoria, Bolojan a fost confruntat direct cu întrebări legate de responsabilitatea pentru recesiunea economică în care a căzut România, recunoscând cu jumătate de gură că măsurile adoptate de executivul său au provocat o contracție economică severă, dar preferând să justifice dezastrul prin teoria cinică potrivit căreia pentru a ne fi mai bine trebuia să trecem prin lucruri rele, o retorică prin care mută vina pe umerii cetățenilor și neagă efectele distructive ale propriilor decizii. Datele oficiale venite din partea unor instituții de prestigiu precum Atradius arată o imagine complet diferită față de autoevaluarea triumfalistă a fostului premier, subliniind că numărul insolvențelor companiilor din România crește în 2026 cu un ritm de două ori mai rapid decât media globală, în timp ce pentru anul 2027 se estimează o nouă majorare catastrofală de opt la sută, plasând țara noastră pe un inechitabil și sumbru loc întâi mondial la acest capitol. Această evoluție dramatică este rezultatul direct al inflației ridicate care a măcinat puterea de cumpărare a populației, al presiunilor fiscale insuportabile și al tăierilor drastice din sectorul public efectuate pentru a corecta deficitele, măsuri promovate de cabinetul Bolojan sub pretextul salvării bugetului, dar care au reușit de fapt să blocheze întreaga economie, să prăbușească încrederea mediului de afaceri și să genereze întârzieri majore în absorbția fondurilor europene. În discursul său de adio, marcat de autocompătimire și acuzații vehemente la adresa fostului partener de guvernare PSD, pe care l-a învinovățit de sabotarea reformelor și de teama ca lumea să nu uite măsurile nepopulare, Ilie Bolojan a evitat să își asume vreun moment ruina lăsată în urmă, susținând că a preluat o țară cu spatele la zid și că a lăsat o economie pe calea redresării, în ciuda faptului că recesiunea tehnică confirmată încă de la sfârșitul anului 2025 și prognozele revizuite în scădere de Fondul Monetar Internațional contrazic flagrant aceste iluzii.

Premierul demisionar a recunoscut că măsurile de austeritate au redus nivelul de trai și au afectat fiecare familie, antreprenor sau pensionar care a fost nevoit să își restrângă cheltuielile elementare, însă a insistat că acest consum bazat anterior pe sprijin financiar a fost unul toxic, preferând să își prezinte propria guvernare drept o cruciadă curajoasă împotriva risipei, deși în realitate a lăsat în urma sa probleme structurale majore, de la procesele uriașe pierdute de stat în fața magistraților și până la restanțele uriașe din energie, încercând acum să își construiască o imagine de martir politic în timp ce România plătește prețul scump al unui experiment economic ratat.