Primarii PNL Constanța, „fierți” pe secretarul Crușoveanu: Deputatul semnează legi pentru firmele lui și obligă primăriile să-și predea terenurile către privați, gratuit și fără licitații – DOCUMENTE

Îmbogățirea în politică este o practică atât de răspândită, indiferent de coloratura politică, încât a devenit astăzi banală și nici măcar condamnabilă. Dacă persoana mai este și tânără, deja căutăm circumstanțe atenuante și încurajatoare. Nici o problemă. Este însă o problemă, atunci când demnitarul începe să scrie, să inițieze sau să semneze… pentru el, mai exact pentru firmele lui. Și mai grav, dacă persoana în cauză mai are și responsabilități și angajamente de grup pe care nu le respectă, cum ar fi, de exemplu, funcția de secretar general, care – într-un partid politic – este foarte importantă, postul fiind – printre multe altele – liantul pentru finanțarea proiectelor autorităților locale. În acest sens, astăzi vom detalia motivele pentru care primarii PNL Constanța sunt fierți pe secretarul general, deputatul Marian Crușoveanu. Domnul parlamentar este foarte preocupat în Legislativ de dezvoltarea propriilor societăți comerciale și a cam uitat de nevoile fraieri… colegilor din județ. Astăzi aflăm că deputatul Crușoveanu nu doar că nu își ajută cu nimic colegii primari, dar și promovează legi amenințătoare pentru ei. Astfel:

O tentativă mascată de tun imobiliar și minier se află în derulare la Senatul României, unde un proiect de lege depus pe 13 mai amenință să dinamiteze autonomia locală și să deschidă ușa spolierii patrimoniului public. Sub pretextul nobil al asigurării resurselor strategice și al sprijinirii reconstrucției Ucrainei, inițiatorii au ticluit o modificare extrem de periculoasă la Legea minelor nr. 85/2003. În esență, această propunere legislativă le oferă firmelor private care dețin deja o licență sau un simplu permis minier dreptul exclusiv de a primi prin atribuire directă, fără nicio licitație publică, terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale, pe o perioadă de până la 49 de ani, cu condiția de a susține că zăcământul lor se extinde din punct de vedere geologic dincolo de limitele perimetrului autorizat inițial – Exact aici se încadrează perfect firmele lui Crușoveanu.

Alături de Crușoveanu, se regăsesc două catastrofe ale finanțelor constănțene, senatorul Silviu Coșa și deputatul Bogdan Huțucă, dar și alte nume sonore ale PNL, precum Florin Roman, Daniel Fenechiu, Lucian Bode și multe alte fosile liberale, care s-au mobilizat în bloc pentru a promova acest proiect cu dedicație.

Neregulile juridice, administrative și tehnice din această propunere legislativă sunt de o gravitate fără precedent. În primul rând, proiectul constituie un atac direct la autonomia locală garantată de articolul 120 din Constituția României. Prin introducerea articolului 6 alineatul 7, consiliile locale și județene sunt obligate să analizeze și să decidă asupra cererii de concesionare în termen de maximum 60 de zile, având posibilitatea de a o respinge strict și limitativ pe baza a doar cinci motive prevăzute de lege. Această redactare elimină complet dreptul de apreciere și de oportunitate al primăriilor și al comunităților locale asupra propriului patrimoniu, transformând autoritățile deliberative în simple ștampile obligate să cedeze terenurile publice către operatori privați:

Ocolirea procedurilor transparente de licitație publică prevăzute la articolul 312 din Codul administrativ creează o gravă problemă de concurență la nivelul Uniunii Europene. Oferirea de terenuri publice prin atribuire directă către anumiți operatori economici privați, fără o competiție deschisă la prețul pieței, riscă să fie încadrată de Comisia Europeană drept ajutor de stat nelegal și distorsionare a liberei concurențe, expunând România unei proceduri de infringement. Invocarea Regulamentului European 2024/1252 privind materiile prime critice în expunerea de motive este un simplu artificiu de imagine, întrucât normele europene pun accent pe celeritate și transparență, fără a anula regulile privind atribuirea competitivă a resurselor publice. O altă neregulă tehnică majoră constă în modul subiectiv în care se stabilește extinderea zăcământului. Conform textului propus, continuitatea geologică este confirmată printr-un raport de evaluare geo-minieră întocmit de un evaluator atestat, însă acest evaluator este plătit direct de către firma minieră interesată să obțină terenul. Proiectul nu prevede nicio expertiză independentă sau o verificare neutră obligatorie din partea autorităților de stat înainte de depunerea documentației la primărie, creând un risc uriaș de rapoarte aranjate în interes privat. De asemenea, inițiativa realizează o confuzie conceptuală gravă, punând pe picior de egalitate titularul unei licențe de exploatare de lungă durată cu cel al unui simplu permis minier. Permisul minier este o autorizație temporară, oferită pe suprafețe mici și pentru cantități reduse, iar acordarea unui drept de concesiune directă pe 49 de ani în baza unui astfel de permis reprezintă o disproporție juridică aberantă și foarte încadrabilă în Codul Penal.

În ceea ce privește protecția mediului și a terenurilor agricole, promisiunile din expunerea de motive sunt praf în ochi. Proiectul permite scoaterea din circuitul agricol a pajiștilor și a terenurilor încadrate în clasele de fertilitate III-V. Însă clasele III-V acoperă cea mai mare parte a suprafețelor agricole din România, ceea ce înseamnă că protecția invocată este una pur formală. În plus, desfășurarea activităților miniere este permisă înainte de obținerea tuturor acordurilor de mediu actualizate pentru noua suprafață, lăsând aceste evaluări critice pentru o etapă ulterioară atribuirii terenului. Punctul culminant al stângăciei legislative îl reprezintă momeala financiară aruncată primăriilor prin introducerea unei redevențe suplimentare de 5% pentru producția realizată pe terenurile concesionate. În timp ce la articolul II din lege se instituie această redevență la bugetul local, în expunerea de motive, la secțiunea 4.6 destinată calculelor detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor, autorii au menționat sec că proiectul nu se referă la acest subiect. Această necorelare flagrantă încalcă normele de tehnică legislativă din Legea nr. 24/2000. Mai mult, modul de aplicare și de colectare a acestei redevenței va genera litigii administrative masive în cazul terenurilor mixte sau al celor ce aparțin domeniului public al statului, dar se află pe teritoriul administrativ al UAT-urilor.

Traseul parlamentar al acestei găselnițe legislative confirmă din plin caracterul toxic al proiectului. De la depunerea sa din 13 mai, inițiativa a adunat avize negative pe linie de la instituțiile de specialitate. La 15 iunie, Consiliul Economic și Social a emis un aviz negativ ferm, semnalând derapajele privind atribuirea directă și încălcarea regulilor pieței libere:

Ulterior, la 25 septembrie, Comisia de Mediu a dat la rândul ei aviz negativ, desființând argumentele că legea ar proteja mediul sau comunitățile:

Cu toate că aceste organisme de specialitate au arătat clar că proiectul reprezintă un pericol pentru patrimoniul public și o aberație juridică, gașca PNL continuă să împingă proiectul în Parlament, ridicând semne mari de întrebare cu privire la interesele private pe care le deservesc pe spinarea domeniului public.