Ajutoare de puțin peste 300 de lei la hectar, pentru o categorie de fermieri afectați de seceta din 2025

Fermierii care au avut culturi de porumb sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025 vor putea solicita un ajutor financiar de urgență. Programul, instituit prin HG 751/2026, are alocat un buget total de 155.361.520 lei. Hotărârea de guvern reglementează acordarea ajutorului financiar pentru exploatațiile agricole cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui care au înregistrat pagube provocate de secetă. Pentru a intra în schemă, nivelul daunelor stabilit în documente trebuie să fie de cel puțin 30%.

Pot cere banii agricultorii persoane fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale ori familiale și persoanele juridice. Lista categoriilor eligibile include și societăți agricole, cooperative, grupuri sau organizații de producători, precum și universități, institute și stațiuni de cercetare-dezvoltare care desfășoară activități agricole. Solicitanții trebuie să aibă un proces-verbal de constatare a pagubelor, întocmit pentru perioada iunie-august 2025. Actele trebuie depuse și înregistrate la direcția pentru agricultură județeană, apoi incluse în situația centralizatoare transmisă pentru această schemă.

O altă condiție este ca beneficiarul să fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cererea de plată aferentă anului 2025. Suprafața pentru care este cerut ajutorul trebuie să corespundă culturii declarate la APIA și să se încadreze între 30% și 100% din terenul înscris pentru cultura respectivă.

Plafonul ajutorului financiar este de 333 lei pe hectar, echivalentul a maximum 63 euro pe hectar. Exploatațiile pentru care documentele indică pierderi mai mari de 90%, inclusiv cele cu afectare totală, vor primi valoarea integrală prevăzută de schemă. Pentru procente de daună de la 30% la 90%, suma nu se acordă automat la plafonul maxim. Valoarea se determină proporțional cu procentul consemnat în procesul-verbal. De exemplu, pentru o afectare de 50%, sprijinul calculat este de 166,5 lei pe hectar. Dacă procesul-verbal menționează un interval, nu o singură valoare procentuală, la calcul se folosește media celor două limite ale intervalului. Această medie este apoi aplicată la plafonul de 333 lei pentru hectar.

Bugetul programului este echivalentul a 29.600.000 euro, calculat la cursul de 5,2487 lei pentru un euro. Finanțarea este împărțită în mod egal între fonduri europene nerambursabile și bugetul de stat. Plata ajutoarelor trebuie încheiată până la 31 decembrie 2026. Ministerul Agriculturii precizează că măsura are rolul de a acoperi o parte din pierderile produse de secetă și de a ajuta exploatațiile să își continue activitatea, în condiții care să nu afecteze concurența de pe piață.

Astfel, se urmărește compensarea parțială a pierderilor suferite de fermieri din cauza secetei severe și asigurarea resurselor necesare continuării activității agricole, fără a distorsiona piața sau concurența – Ministerul Agriculturii.

Recoltă în hambare, bani puțini în buzunare

Grâul de panificație produs în România se vinde în acest an la prețuri mai mari decât în 2025 și 2024, însă rămâne printre cele mai ieftine din Europa. În cazul porumbului, situația este și mai dificilă pentru agricultori, prețurile fiind sub cele înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Fermierii spun că majorarea prețurilor de vânzare nu reușește să țină pasul cu scumpirea inputurilor și a lucrărilor agricole, iar dificultățile logistice de la export le reduc și mai mult marjele.

Datele Comisiei Europene pentru săptămâna 7-13 septembrie arată că tona de grâu de panificație livrată la siloz și încărcată în mijlocul de transport, în sistem DEPSILO, era cotată la o medie de 186,13 euro în Banat, 186,70 euro în Oltenia și 200,28 euro în Muntenia. Față de aceeași perioadă din 2025, prețurile au crescut cu 0,9% în Banat, 8,6% în Oltenia și 17,3% în Muntenia.La Constanța, grâul FOB, respectiv marfa încărcată la bordul navei în port, ajunsese la 228,64 euro pe tonă, cu aproximativ 13% peste nivelul din urmă cu un an. Evoluția nu a fost însă constantă. În ultimele săptămâni, prețul a avut fluctuații importante, coborând până la aproximativ 207 euro pe tonă la începutul lunii august.În comparație cu alte piețe europene, România continuă să se afle în zona prețurilor reduse. În Bulgaria, de exemplu, grâul este cotat de la aproximativ 180 de euro pe tonă la Plovdiv, la poarta fermei, până la circa 207 euro pe tonă la Varna.

Pentru porumb, tendința este diferită. Cotațiile din România sunt sub nivelurile înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.În săptămâna 7-13 septembrie, tona de porumb DEPSILO era cotată la aproximativ 194,9 euro în Banat, față de 210 euro în 2025, la 187,3 euro în Muntenia, comparativ cu 194 de euro anul trecut, și la 178,5 euro în Oltenia, față de 204,3 euro în 2025.

România se menține astfel printre piețele cu cele mai scăzute prețuri la porumb din regiune, nivelurile fiind comparabile cu cele din Bulgaria, unde cotațiile diferă în funcție de zonă și de condițiile de livrare.Pentru fermieri, problema nu este însă doar nivelul prețurilor, ci diferența dintre banii obținuți din recoltă și costurile necesare pentru a produce următoarea recoltă. Reprezentanții Forumului APPR atrag atenția că agricultorii se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra lichidității. Chiar dacă recolta există, valorificarea ei nu se face suficient de rapid pentru a acoperi nevoile financiare ale fermelor.

„Agricultura românească traversează un paradox pe care nicio economie serioasă nu ar trebui să îl accepte: recolta există, dar nu circulă; fermierul a produs, dar nu poate vinde”, au transmis reprezentanții organizației.În același timp, costurile de producție au crescut. Fermierii indică, printre altele, prețul motorinei, ajuns în jurul valorii de 11 lei pe litru, ceea ce pune presiune pe banii disponibili pentru campania agricolă 2026-2027. Problemele nu se opresc la preț. Fermierii reclamă dificultăți în transportul cerealelor către piețele externe, în special prin Portul Constanța.Potrivit Forumului APPR, printre cauzele care afectează fluxurile logistice se numără deficitul de echipaje pentru operarea locomotivelor, volumul ridicat al mărfurilor ucrainene sau destinate Ucrainei și nivelul scăzut al Dunării.

În acest context, producătorii români ajung să concureze pentru aceleași capacități de transport și depozitare cu fermierii din statele vecine, inclusiv Ungaria, care a avut la rândul său o producție bună. Astfel, chiar dacă grâul românesc a recuperat o parte din diferența de preț față de anii anteriori, iar porumbul continuă să se tranzacționeze la valori mai mici decât în 2025, fermierii spun că marjele rămân sub presiune.În concluzie, pentru agricultori, combinația dintre prețuri reduse, costuri ridicate și dificultăți de transport înseamnă că o recoltă bună nu se traduce automat și într-un venit pe măsură.