Record pe câmp, gaură în buzunar: Producția de grâu a României depășește 13 milioane de tone, însă calitatea pentru panificație este în scădere

Anul 2026 aduce pentru România o recoltă istorică la principalele culturi agricole de toamnă, producția totală de grâu ajungând la pragul impresionant de 13,4 milioane de tone, în timp ce estimările Comisiei Europene plasează un minim garantat de 12,8 milioane de tone. Performanța agricolă este completată de volume fără precedent la rapiță, unde s-au strâns 3,52 milioane de tone, și la orz, cu o recoltă de 3,4 milioane de tone. Expertul AGRIColumn, Cezar Gheorghe, subliniază că țara noastră nu a mai înregistrat niciodată niveluri atât de ridicate pentru aceste trei culturi combinate, depășind net performanțele anului 2025, când s-au obținut 13 milioane de tone de grâu, 2,8 milioane de tone de rapiță și 3 milioane de tone de orz.

Această evoluție spectaculoasă a fost favorizată de rezervele optime de apă din sol, dar și de adaptarea strategică a fermierilor. După secetele severe din perioada 2020-2025, aceștia au modificat structura culturilor, extinzând suprafețele semănate toamna în detrimentul porumbului. Suprafața alocată porumbului s-a restrâns semnificativ la circa 1,6 milioane de hectare, față de media de 2,65 milioane de hectare din intervalul 2017-2022. Chiar și în aceste condiții, producția de porumb este estimată la 7,8-8 milioane de tone, volum ce ar putea permite României să depășească Franța. În paralel, culturile de floarea-soarelui au crescut la 1,17 milioane de hectare, cu o producție estimată la 2,6-2,7 milioane de tone. Performanțele record ascund însă un paradox economic major în sectorul agroalimentar. Deși volumul este uriaș, calitatea recoltei de grâu a scăzut comparativ cu anul precedent: doar 58-60% din producție se încadrează la standardele pentru panificație, față de 78% în 2025, restul fiind încadrat ca grâu furajer. România își menține statutul de titan al exporturilor din Uniunea Europeană, livrând deja de la 1 iulie peste 2,35 milioane de tone de grâu, 1,6 milioane de tone de orz și 800.000 de tone de rapiță, după ce în sezonul 2024-2025 exportase 5,4 milioane de tone de grâu comun în valoare de 1,24 miliarde de euro.

Cu toate acestea, deficitul balanței comerciale cu alimente rămâne la un nivel alarmant. România continuă să exporte materie primă brută la prețuri mici și să importe alimente procesate scumpe, cum ar fi produse de panificație congelate, carne sau produse lactate. Un studiu al Academiei de Studii Economice (ASE), realizat pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), confirmă faptul că absența unei infrastructuri interne puternice de procesare face ca valoarea adăugată a alimentelor să fie cedată în afara țării. Astfel, în ciuda unor producții agricole istorice pe câmp, procesarea insuficientă menține dependența pieței locale de importurile alimentare din vestul Europei.