Grecia cere Uniunii Europene să reevalueze ținta obligatorie de stocare a gazelor naturale. Actuala măsură „generează costuri inutile și distorsiuni nejustificate pe piață”

Grecia a adresat o solicitare oficială Comisiei Europene pentru reevaluarea obligației impuse statelor membre de a-și umple depozitele de gaze naturale în proporție de 90% înainte de începerea sezonului de iarnă. Guvernul de la Atena susține că această măsură, introdusă în plină criză energetică după izbucnirea războiului din Ucraina, generează în prezent costuri inutile și distorsiuni nejustificate pe piață.

Potrivit autorităților elene, obligația riguroasă de umplere a depozitelor forțează companiile energetice să achiziționeze gaze naturale în timpul lunilor de vară, o perioadă în care prețurile de pe piețele internaționale tind să fie ridicate din cauza cererii mari pentru racire. Această presiune de cumpărare artificială duce la creșterea costurilor de stocare, care sunt ulterior transferate direct în facturile consumatorilor finali și ale industriei. Atena subliniază că infrastructura sa energetică s-a diversificat semnificativ în ultimii ani. Datorită capacităților extinse de import al gazelor naturale lichefiate (GNL) prin terminalul de la Revithoussa și noul FSRU de la Alexandroupolis, precum și accesului la conductele din regiune, Grecia beneficiază de un nivel ridicat de securitate în aprovizionare. În acest context, menținerea unor stocuri obligatorii la niveluri atât de ridicate nu se mai justifică prin prisma riscurilor reale de deficit.

În plus, deoarece Grecia nu deține depozite subterane de gaze pe propriul teritoriu, companiile elene sunt nevoite să închirieze capacități de stocare în alte țări vecine, precum Italia sau Bulgaria, ceea ce adaugă un strat suplimentar de costuri logistice și financiare. Ministerul Mediului și Energiei din Grecia propune introducerea unei abordări mai flexibile și adaptate la specificul fiecărui stat membru. În loc de o țintă fixă și obligatorie la nivel european, Atena pledează pentru mecanisme bazate pe evaluări dinamice ale riscului și pe condițiile reale din piață, astfel încât securitatea energetică să fie asigurată fără a impune o povară financiară suplimentară asupra economiei.