Soluții disperate pentru centrala de la Cernavodă: Armata detonează o stâncă și scufundă patru barje, pentru a devia cursul Dunării

S-au luat măsuri de urgență pentru a menține alimentarea cu apă a Centralei Nucleare de la Cernavodă, afectată de scăderea nivelului Dunării. Armata va detona o stâncă uriașă și va bloca brațul Bala prin scufundarea controlată a patru barje.

Măsurătorile efectuate de Forțele Navale au arătat că intervențiile nu mai pot fi amânate, astfel că Armata a pregătit o operațiune care este destul de dificilă. Operațiunea se va face în doi pași parcurși în 24-36 de ore. Se va detona stânca Pârjoaia, care se află pe cursul Dunării, în apropiere de centrala de la Cernavodă. Apoi, se va bloca brațul Bala, care preia, în momentul de față, din debitul Dunării care ajunge la Cernavodă. Pe brațul Bala vor fi scufundate controlat patru barje care au o lungime de 70 de metri și o înălțime de aproximativ trei metri. Acestea vor fi încărcate cu piatră.

Armata Română a detonat controlatat o stâncă. A fost detonată din zona intersecției Izvoarele-Bala, pentru a crește debitul Dunării către centrala de la Cernavodă. Potrivit specialiștilor, aceasta mai poate funcționa doar 5 zile dacă nivelul apei nu va crește. Duminică, în zona brațului Bala, Armata Română a efectuat o explozie controlată de test, ca parte a unei operațiuni complexe care urmărește detonarea unei formațiuni stâncoase cunoscute sub numele de Pârjoaia. Scopul este modificarea curenților de apă astfel încât un volum mai mare din debitul Dunării să fie direcționat către Dunărea Veche și, implicit, către canalul de alimentare al centralei nucleare de la Cernavodă. Operațiunea este coordonată de mai multe instituții ale statului și este completată de amplasarea a patru barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, care vor forma un dig de dirijare a apei. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos desfășoară lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala.

Intervenția vine după ce debitul Dunării la intrarea în România a coborât la aproximativ 1.590 metri cubi pe secundă, de aproape trei ori sub media multianuală pentru această perioadă, ceea ce pune presiune atât asupra producției de energie, cât și asupra navigației. Autoritățile avertizează că operațiunea este una extrem de dificilă din punct de vedere tehnic și că există riscul ca efectul hidraulic urmărit să nu fie obținut în totalitate, având în vedere nivelurile fără precedent ale fluviului. Guvernul a alocat aproximativ 7 milioane de lei pentru lucrările de intervenție. După detonarea controlată, la bifurcația cu brațul Bala vor fi scufundate patru barje încărcate cu roci pentru a bloca parțial cursul de apă și a devia o parte din debit pe Dunărea Veche. Măsurile ar urma să îmbunătățească alimentarea cu apă pentru răcirea reactoarelor.

Scăderea accentuată a debitului Dunării pune presiune asupra funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă și obligă autoritățile să intervină într-un timp foarte scurt. Instituțiile implicate au pregătit un plan de urgență care urmărește redirecționarea unei cantități mai mari de apă către instalația energetică, pentru menținerea producției de electricitate. Planul stabilit de autorități include două intervenții succesive, care ar urma să fie realizate într-un interval de aproximativ 24-36 de ore. Decizia a fost luată după măsurătorile efectuate de Forțele Navale, care au indicat că nivelul foarte redus al fluviului impune acțiuni rapide.

Prima etapă presupune detonarea controlată a stâncii Pârjoala, situată pe cursul Dunării, în apropierea centralei de la Cernavodă. Specialiștii consideră că această formațiune limitează circulația apei către sectorul din care centrala își asigură necesarul pentru răcirea instalațiilor. Operațiunea va fi coordonată de instituțiile implicate în gestionarea situației, printre care Navrom, Administrația Națională „Apele Române” și Ministerul Apărării Naționale. Autoritățile apreciază că intervenția nu mai poate fi amânată, deoarece orice întârziere ar putea reduce și mai mult debitul disponibil.

A doua etapă a planului vizează brațul Bala, care preia în prezent o parte din debitul Dunării înainte ca apa să ajungă în zona centralei. Pentru modificarea distribuției apei, autoritățile intenționează să scufunde controlat patru barje încărcate cu piatră. Fiecare dintre aceste barje are aproximativ 70 de metri lungime și aproape trei metri înălțime. Prin această soluție, specialiștii urmăresc ca o cantitate mai mare de apă să fie orientată către sectorul Cernavodă, fără blocarea completă a brațului Bala. Anterior, directorul general adjunct al Apelor Române, Sorin Rîndașu, explica faptul că brațul Bala nu poate fi închis integral. În schimb, autoritățile analizează variante de dirijare a unei părți din debit, măsură care ar putea prelungi funcționarea centralei cu încă trei până la cinci zile în condițiile actuale.

Administrația Națională „Apele Române”, a transmis, sâmbătă, un comunicat de presă, prin care au explicat cum se va face dirijarea apei pe Dunăre, pentru a menține Unitatea 2 a Centralei Nucleare Cernavodă în funcțiune. „Operațiunea este una deosebit de complexă”, a transmis ANAR.

„Operațiunea este una deosebit de complexă și presupune realizarea unui epiu (dig de dirijare), cu scopul de a concentra debitele către sectorul Cernavodă. Intervenția implică riscuri tehnice semnificative, principalul risc fiind ca, în condițiile nivelurilor extrem de scăzute ale Dunării și ale unei situații hidrologice fără precedent, efectul hidraulic urmărit să nu fie atins în totalitate. De asemenea, lucrările pot determina o creștere temporară a turbidității apei. Chiar și în aceste condiții, autoritățile statului român asigură populația că vor depune toate eforturile necesare în vederea asigurării debitelor minime necesare pentru producția de energie nucleară. Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, iar aceasta reprezentând rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populației. În acest context, facem un apel ferm către populație pentru utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice. Fiecare gest de economisire contează în această perioadă critică”, se arată în comunicat.

Nivelul Dunării în zona Cernavodă scade cu aproximativ 2-3 centimetri pe zi, iar în condiţiile actuale centrala poate funcţiona la limită încă patru-cinci zile, a afirmat directorul general adjunct al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Sorin Rîndaşu, transmite Agerpres:

„Referitor la ceea ce se întâmplă în momentul de faţă la intrarea în ţară pe Dunăre, putem doar să confirmăm faptul că la Baziaş se înregistrează 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendinţa de scădere până în data de 7 august, când se vor înregistra în jur de 1.450 metri cubi. Ce înseamnă asta pentru Cernavodă? Înseamnă o scădere undeva la 2-3 cm pe zi. În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.Prin urmare, statul român, prin reprezentanţii săi, a dispus luarea unor măsuri în regim de urgenţă, care să încerce, pe de o parte, dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Braţul Bala. Măsurile acestea constau în încercarea de a scufunda, în locuri prestabilite, după măsurători batimetrice realizate cu ajutorul Forţelor Navale Române, a unor barje, care vor fi scufundate controlat şi care vor avea o încărcătură de piatră, probabil 500 de tone, pentru că, în momentul de faţă, date fiind nivelurile Dunării, nu este permisă circulaţia cu un etiaj foarte mare”, a spus Sorin Rîndaşu. El a mai explicat că, dacă s-ar încărca mai mult, probabil că acestea ar putea să eşueze pe drum.

De ce ploile abundente din România nu au reușit să salveze Dunărea de la dezastru

Aversele abundente din ultimele săptămâni nu au fost suficiente pentru a salva fluviul: nivelul Dunării în România continuă să scadă dramatic, atingând cote nemaiîntâlnite în ultimele decenii. Cauza principală nu este vremea locală, ci seceta extremă care a pârjolit aproape întregul bazin hidrografic al fluviului.

Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu din Europa, își colectează apa dintr-un bazin hidrografic de aproape 820.000 de kilometri pătrați, care se întinde pe teritoriul a 19 state europene. Debitul său depinde în mare măsură de cantitatea de apă adusă de afluenții din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia, înainte ca fluviul să intre în România. Potrivit specialiștilor, în ultimele luni, mare parte din aceste țări s-au confruntat cu valuri succesive de caniculă și un deficit accentuat de precipitații. Seceta a redus semnificativ debitele principalilor afluenți ai Dunării, iar acest lucru se resimte acum și pe sectorul românesc al fluviului, notează Meteoplus. Situația contrastează cu cea din România, unde luna iulie a fost una dintre cele mai ploioase din ultimii ani. În multe regiuni din sudul țării s-au acumulat peste 100-150 de litri pe metrul pătrat, însă aceste precipitații nu pot compensa lipsa apei venite din amonte.

Potrivit prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va scădea ușor până la aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă. Valoarea este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 mc/s, și foarte apropiată de minimul istoric înregistrat în 1985, când debitul a fost de 1.400 mc/s.

Nivelul foarte scăzut al fluviului afectează deja navigația, ecosistemele acvatice și producția de energie. În unele sectoare au apărut bancuri de nisip care reduc adâncimea șenalului navigabil. Pentru sistemul energetic de la Cernavodă, autoritățile pregătesc măsuri pentru a asigura un debit suficient pe Dunărea Veche. Una dintre soluțiile analizate este scufundarea a patru barje la bifurcația dintre brațul Bala și Dunărea Veche, astfel încât o parte din apa fluviului să fie redirecționată către sectorul care alimentează centrala nucleară.

Hidrologii estimează că debitul Dunării se va menține în jurul valorii de 1.450 mc/s până în jurul datei de 10-12 august. Ulterior, în funcție de precipitațiile prognozate în bazinul superior al fluviului, în special în Austria, este posibilă o creștere treptată a debitelor în a doua parte a lunii august. Specialiștii subliniază că situația actuală demonstrează caracterul european al Dunării: evoluția nivelului fluviului depinde de condițiile meteorologice din întregul bazin hidrografic, nu doar de vremea din România. Chiar dacă la noi plouă abundent, lipsa precipitațiilor din țările aflate în amonte continuă să țină Dunărea la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii.