Dunărea a atins cote minime istorice și în Bulgaria: Măsuri de urgență la Centrala nucleară Kozlodui. Nivelul extrem de scăzut al fluviului afectează transportul naval – Nave încărcate pe jumătate și blocaje în porturi

Nivelul Dunării rămâne extrem de scăzut pe sectorul bulgar, iar situația afectează navigația, transportul fluvial și funcționarea centralei nucleare de la Kozlodui. Autoritățile din țara vecină au activat măsuri speciale de siguranță, în timp ce experții avertizează că perioada critică este spre sfârșitul lunii august. Din cauza nivelului Dunării, care a atins cote extrem de scăzute, conducerea centralei energonucleare de la Kozlodui a activat un plan de menținere a siguranței în exploatare, potrivit Radio Vidin.

Valorile măsurate ale râului în ultimele zile sunt printre cele mai scăzute din ultimele decenii. Situația complică navigația și impune restricții pe mai multe secțiuni critice. Complexul de feriboturi de lângă Oryahovo este oprit timp de trei săptămâni din cauza nivelului scăzut al apei. Legătura de feribot dintre Oryahovo și Bechet a fost suspendată.Deși reactoarele 5 și 6 funcționează conform programului, centrala monitorizează permanent nivelul Dunării și a implementat un plan de siguranță pentru menținerea fluxului necesar răcirii instalațiilor din zona non-nucleară.Centrala nucleară Kozlodui, singura din Bulgaria, a activat un grup operativ încă de la începutul lunii iulie pentru a preveni riscurile generate de nivelul extrem de scăzut al fluviului.

Nivelul extrem de scăzut al fluviului afectează transportul naval

Din cauza cotelor extrem de scăzute din luna iulie, apropiate de minimul istoric, navele care tranzitează Dunărea merg şi pe jumătate goale, pentru a-şi menţine capacitatea de plutire. Cele mai mari probleme sunt pe sectorul fluvial, unde nu-şi pot descărca nici marfa în unele porturi. Până la scăderea nivelului, tranzitul prin canalul Sulina a rămas în parametrii anului trecut. „Suntem cu o navă la Giurgiu, nu putem să descărcăm de două săptămâni”, se plânge un armator, care spune că mai are o navă blocată în Germania, unde, din cauza scăderii nivelului Rinului şi al Dunării, situaţia este mult mai gravă. ”La Rin e mai rău ca pe Dunăre, iar pe Dunărea germană e mai rău ca pe Dunărea românească”, relatează el. Adrian Maizel, coordonatorul Compartimentului hidrografic din cadrul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, explică: „Chiar dacă în România a plouat mult în primăvară şi vară, nu a plouat în ţările din amonte. Debitul e menţinut de râurile din Germania, Austria. Dacă iarna nu sunt zăpezi importante cantitativ, în primăvară scade”.

„Tocmai am terminat de încărcat nava şi, din calculele mele, ar fi vreo 640 – 650 de tone, e cam la două treimi”, spune pentru News.ro armatorul Silviu Pralea. Proprietar al unui şlep cu o capacitate maximă de 960 de tone, face constant curse pe Dunăre. Din 21 iunie, transportă cereale pe ruta Galaţi – Constanţa. De atunci au început să scadă constant cotele şi să apară problemele. „N-am încărcat-o la plin, din cauza nivelului mic al Dunării”, explică armatorul Silviu Pralea.

Dacă ar fi completat diferenţa, partea din corpul navei scufundată sub apă ar fi fost mai mare. Ar fi riscat să atingă fundul nisipos al fluviului, în zonele cu cote mici, şi să nu-şi poată continua marşul. „O cursă-două am făcut, la începutul campaniei agricole (sfârşitul lunii iunie, n.r.), la capacitate maximă, apoi restul tot mai gol. Asta e a şaptea cursă”, spune bărbatul. După un drum de două zile, şlepul său va ajunge în portul Constanţa, unde va descărca. Economic, mai toată lumea are de pierdut. „La prima cursă (din 21 iunie, când era încărcat aproape la plin, n.r.) am luat vreo 8.500 de euro, acum am ajuns la 7.500 – 8.000 de euro de transport. Preţul se va simţi în buzunarul cumpărătorilor. Am plecat de la 55 lei/ tonă, acum s-a ajuns la 63 de lei”, explică Pralea.

Nu doar scăderea nivelului apei are un impact negativ în preţul mărfurilor. Un alt factor este cel al combustibilului: litrul de motorină, care costa în urmă cu o lună aproximativ 4,2 lei, a depăşit 5,2 lei (carburantul naval nu are accize). Chiar dacă şlepul său e pe o treime gol şi încasează mai puţin pe o cursă, Silviu Pralea se poate considera norocos: nava lui, spre deosebire de ale altora, este în marş. „Pe Dunărea maritimă se circulă relativ bine, colegii care navighează în partea de sus a Dunării au probleme mari”, explică el.

În funcţie de tipul navelor care o pot tranzita, Dunărea se împarte în maritimă (între Sulina şi Brăila, aici au acces nave cu un pescaj mai mare) şi fluvială (de la Brăila la intrarea în ţară). „Suntem cu o navă la Giurgiu, nu putem să descărcăm de două săptămâni”, declară pentru News.ro armatorul Coreliu Barbu. Una dintre cele două nave pe care le are e blocată aici, cu o capacitate de 2.000 de tone, are pe ea o mie de tone de rulouri de tablă încărcate din Austria. Nu pot descărca din cauza nivelului scăzut al apei din port. Cu cea de-a doua navă spune că e mai rău. „E prinsă pe Main, încărcată cu floarea soarelui, şi nu putem ieşi cu ea pe Rin din cauza cotelor scăzute istorice. La Rin e mai rău ca pe Dunăre, iar pe Dunărea germană e mai rău ca pe Dunărea românească”, face scurt o radiografie a situaţiei Barbu. Estimează că, în ambele cazuri, abia peste vreo două săptămâni ar putea avea cote suficiente cât să descarce marfa.

„Nivelul actual e mai scăzut decât în 2024, ajungem aproximativ la cel din 2025 şi ne apropiem chiar de nivelurile din 2003, cele mai rele din ultimele decenii”, explică pentru News.ro Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi coordonatorul Compartimentului hidrografic din cadrul instituţiei. „Chiar dacă în România a plouat mult în primăvară şi vară, nu a plouat în ţările din amonte. Debitul e menţinut de râurile din Germania, Austria. Dacă iarna nu sunt zăpezi importante cantitativ, în primăvară scade. Jiul, Argeşul au puţin aport. De exemplu, în urma ploilor de săptămâna trecută din zona Moldovei, pe 27 iulie am avut la Galaţi o creştere de 4 cm, care s-a dus imediat, acum (29 iulie, n.r.) suntem în aceeaşi situaţie”, spune Maizel.Nivelul scăzut a dus la o situaţie nemaiîntâlnită de şapte ani: pe 17 iulie 2026 a fost emis un aviz de existenţă a cazului de forţă majoră.”E de folos armatorilor, în condiţiile în care nu vor reuşi să-şi transporte marfa contractată. E dat în condiţii excepţionale”, explică Maizel.Pe 30 iulie, Apele Române anunţau că debitul Dunării la intrarea în ţară (Baziaş) era de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor indica o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august.”Aceste valori sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s) şi se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s”, transmiteau reprezentanţii Apelor Române.

Până la scăderea dramatică a nivelului fluviului, accentuată în iulie, traficul de mărfuri prin Bara Sulina s-a păstrat aproximativ la acelaşi nivel cu cel din anul trecut.Conform datelor oferite de AFDJ, la solicitarea News.ro, 1.224 nave au tranzitat zona în primele şase luni din 2026, faţă de 1.229 de nave în aceeaşi perioadă din 2025.Nivelul este mult sub cel din primele şase luni ale lui 2024 (1.680 nave) sau 2023 (2.199 nave), dar mult peste anii precedenţi: în prima jumătate a lui 2020 tranzitau 723 nave, în perioada similară din 2021 – 884 nave.Explicaţia variaţiilor din aceşti ani e simplă: războiul declanşat în februarie 2022 de Rusia împotriva Ucrainei.”Vârfurile din 2022 – 2023 se datorează mutării unei părţi din trafic pe zona dunăreană, în loc să fie tranzitată Odesa. Redeschiderea coridorului maritim Odesa – Constanţa a dus la tranzitarea navelor prin acel coridor maritim”, spune Maizel.

Vulnerabilitatea de pe Dunăre care pune în pericol Centrala Cernavodă era cunoscută de pe vremea lui Ceaușescu

După anunțul privind starea de alertă energetică, premierul Ilie Bolojan a explicat că autoritățile vor încerca deviarea cursului Dunării pentru a asigura alimentarea cu apă a Centralei nucleare de la Cernavodă. Interesant este că specialiștii și oficialii din instituțiile de resort știau de zeci de ani că bifurcația de la Bala reprezintă o vulnerabilitate majoră – una care s-a agravat în timp. Numeroase guverne și miniștri au avut în față planuri de remediere, însă niciunul nu a fost dus la bun sfârșit.

În 2018, teza de doctorat „Impactul antropic asupra componentelor ecosistemelor acvatice specifice Dunării”, semnată de Alina‑Florina Nicolae, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, vorbește despre multutidinea de probleme create de modul în care apele fluviului se împart la bifurcația braț Bala – Dunărea Veche. Fenomenul era analizat încă din perioada comunistă, când specialiștii observaseră dezechilibrul tot mai accentuat dintre cele două brațe.

După 1990, a fost propusă execuția unui prag la kilometrul 9,5 și a unui dig de dirijare, astfel încât debitul principal să fie orientat spre Dunărea Veche, cursul care asigură apa de răcire pentru Centrala nucleară de la Cernavodă. Lucrările au trenat câțiva ani, iar în 1995 au fost abandonate, agravând problema: brațul Bala a început să „fure” și mai mult din debitul Dunării. Din aceeași teză aflăm că au existat și alte intervenții, abandonate în 2016. Avertismentele tehnice erau clare: dacă nu se intervine, centrala riscă să nu mai aibă suficientă apă pentru răcire în perioadele de secetă.În 2019, pe baza datelor prezentate în lucrarea academică, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Răzvan Cuc, recunoaște într-un răspuns la o interpelare parlamentară că există o dificultate: „În punctul critic Bala, lucrările executate parțial au fost recepționate în anul 2016. Lucrările de la punctul critic Bala nu au fost finalizate conform planului inițial, în urma criticilor aduse de către ONG-urilor de mediu”, potrivit Money.ro.

Au trecut încă zece ani, efectele încălzirii globale au devenit tot mai evidente, perioadele de secetă s-au lungit și s-au agravat, însă proiectul nu a mai fost reluat. În acest context, devine greu de înțeles de ce, în vara lui 2026, când prognozele meteo și hidro prefigurau o situație critică, nicio autoritate nu a solicitat mai devreme măsuri ferme pentru remedierea problemei de alimentare cu apă a centralei de la Cernavodă.