Bulgarii ne-au depășit la puterea de cumpărare: Inflație mai mică, TVA mai mic, taxe mai mici pe muncă și deficit la jumătate

Bulgaria a depășit România la puterea de cumpărare. Inflația e mai mică decât în țara noastră și deficitul este la jumătate din valoarea celui din România. Asta se traduce prin costuri mult mai mici la împrumuturi:

„Bulgaria a depășit România la putere de cumpărare și nu numai. Și iată cum ajunge ajungem încet codașii Europei peste tot.Inflația în Bulgaria e și ea mai mică. 6.3% în Bulgaria versus 9.7% în România. Deficitul bugetar e sub jumătate din al nostru. Iar dobânzile cu care se îndatorează statul la fel. Creșterea economică a fost de 4 ori mai mare la ei decât la noi. Și anul ăsta ei sunt pe creștere, în timp ce la noi suntem în scădere. Pentru că „trebuia” să crească din nou taxele.Cum au reușit bulgarii și noi nu? Pe scurt, unii au ales creșteri de taxe și cultul personalității, iar alții au ales taxele mai mici și cheltuieli mai mici. Vă las să ghiciți ce țară a ales ce. Statul bulgar e departe de a fi un stat minimal. Dar nici nu e nevoie să fie minimal ca să reușească mai bine decât noi. E nevoie doar să fie mai mic decât statul român. La ei (taxarea muncii – n.r.) e mult mai mică decât la noi. 35% versus 43%. O diferență colosală. Și să nu credeți că compensează prin alte taxe. Deloc.Cl cotele de TVA sunt mai mici decât la noi (20% și 9% versus 21% și 11%). Impozitul pe profit e 10% și pe dividende 5% la ei. La noi e 16% pe profit, 16% pe dividende și apoi încă 10% CASS. Accizele la carburanți sunt la minim european, pe când noi suntem în top. De aceea benzina și motorina la ei e cu până la 2 lei pe litru mai ieftină decât la noi.La noi încă funcționează propaganda socialistă că suntem paradis fiscal, că taxele sunt mici, și, deci, implicit, hai să mai crească. Așa că evident clasa politică tot crește taxele. „Trebuie”. „Suntem responsabili”, „maturi”, și tot crește taxele pentru a reduce deficitul. În același timp tot crește și cheltuielile. Acum o săptămână guvernul a găsit încă 5 miliarde de lei de dat noii bănci de stat din România (a treia bancă de stat). Iar anul acesta și-a planificat creșteri de cheltuieli de încă 55 de miliarde de lei față de anul trecut. Acum câteva luni au naționalizat un combinat de îngrășăminte chimice, făcându-ne singura țară UE unde statul deține combinate de îngrășăminte chimice. „Îl salvăm” cu banii dumneavoastră și gaz subvenționat.Soluția nu e să copiem Bulgaria orbește, ci să înțelegem lecția: stat mic, taxe mici, cheltuieli controlate, libertate economică. Altfel, vom continua să ne comparăm cu cine era cândva în urma noastră și să ne întrebăm retoric „de ce pleacă tinerii și capitalul?” România poate să se însănătoșească. Dar nu tot crescând taxe și cheltuieli cum s-a făcut până acum”, a arătat Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei.

Florin Cîțu a declarat că „România este în «junk». Se împrumută de ani buni”, iar „economia este tratată în «junk»”. Fostul premier liberal, Florin Cîțu, a fost invitat marți la emisiunea Gândul „Ai aflat!”. În cadrul emisiunii, Cîțu a declarat că „Guvernul folosește agențiile de rating ca o sperietoare pentru a crește taxe”. „Dacă erau serioase agențiile de rating, ar fi venit. Pentru că astăzi. Guvernul României, nu poate să facă nici rectificarea bugetară și nu poate să dea legea bugetului”, a precizat fostul premier PNL.

„Orice agenție de rating normală care vrea să avertizeze investitorii care vin în România, trebuia deja să semnaleze acest lucru”, a transmis acesta. „Cred că e foarte greu să ajungem la junk, având în vedere agenția de rating. Va fi foarte complicat, având în vedere și relația României și a Comisia Europene cu agenția de rating”, a afirmat Cîțu. „Dar nu trebuie să ne uităm la agențiile de rating”, a adăugat fostul premier liberal. „Uitați-vă la piață. România se împrumută de ani buni. Mai scump decât o economie care este la junk”, a explicat acesta. „Deja, piețele au dat verdictul. România este în junk. Și este tratată ca o economie în junk la frontieră”, a conchis Florin Cîțu.

Economia României a intrat în picaj la început de an și a pierdut 1,2% în doar trei luni.

Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2025, și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) anunțate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu varianta provizorie (1), atât dinamica PIB cât și cea a valorii adăugate brute nu s-au modificat.Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% față de trimestrul I 2025.Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I 2025.

Potrivit datelor INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,8%); industria a înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%).De asemenea, construcțiile au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,4%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele s-au modificat ușor în contribuția la creșterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%). Informațiile și comunicațiile au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%).

‘Intermedierile financiare și asigurările nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,9%); tranzacțiile imobiliare s-au modificat ușor în contribuția la creșterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suports-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuția la creșterea PIB între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%)’, menționează INS.

Potrivit documentului, volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat față de estimarea anterioară (99,4%). Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferențe semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creșterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (-1,2%) în cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,2%), se mai arată în comunicatul INS.