Acordul SUA-Iran dezvăluie controverse. Trump refuză finanțarea reconstrucției Iranului, CIA avertizează că administrația americană a fost manipulată de negociatorii Teheranului

La Summit-ul G7 de la Evian, Franța, Donald Trump a anunțat cu optimism un acord istoric cu Iranul, susținând că va fi de succes și va marca o nouă etapă în relațiile cu Teheranul. Totuși, în spatele acestor declarații triumfale se ascund tensiuni interne semnificative, avertismente din partea serviciilor de informații, și o realitate mult mai complexă decât pare.

Într-o întâlnire bilaterală cu emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al Thani, Trump a fost categoric: Statele Unite nu vor plăti despăgubiri și nu vor finanța reconstrucția Iranului. „Avem un acord echitabil, un acord bun. Apropo, nu investim niciun ban în Iran,” a declarat liderul american, subliniind că SUA nu va contribui financiar la redresarea economică a Teheranului. Această poziție marchează o diferență majoră cu versiunile iraniene ale acordului. Agenția de presă iraniană Mehr a vehiculat cifra de 24 de miliarde de dolari care ar urma să fie deblocați pentru Iran, o cifră pe care vicepreședintele JD Vance a infirmat categoric. Vance a subliniat că ridicarea sancțiunilor economice, o miză mult mai mare pentru Teheran, va fi condiționată de angajamente pe termen lung privind programul nuclear.

John Bolton, fostul consilier pentru securitate națională al SUA, a oferit o perspectivă critică asupra negocierilor. Într-un interviu acordat Euronews, Bolton a susținut că Teheranul a înțeles rapid prioritățile lui Trump și a reușit să obțină acordul pe care îl urmărea. „L-au cântat ca pe o vioară,” a spus Bolton, sugerând că administrația americană a fost manipulată de negociatorii iranieni. Potrivit fostului oficial american, preocuparea principală a lui Trump a fost redeschiderea traficului prin Strâmtoarea Ormuz și revenirea petrolului din Golf pe piețele internaționale. Bolton susține că președintele SUA a urmărit în primul rând reducerea prețului carburanților înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, chiar dacă aceasta ar fi însemnat diminuarea presiunii asupra Iranului. „Washingtonul și-a slăbit astfel principalul instrument de negociere într-un moment în care Teheranul se afla într-o poziție mai vulnerabilă, după operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel,” a afirmat Bolton. Un aspect care îl îngrijorează pe Bolton este lipsa unui text public al acordului-cadru. Fostul consilier afirmă că detaliile referitoare la programul nuclear iranian, nivelul îmbogățirii uraniului, ridicarea sancțiunilor și condițiile exacte privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămân neclare. Faptul că documentul nu a fost publicat alimentează suspiciunile că înțelegerea ar putea include concesii importante făcute Teheranului. Bolton a respins și ideea că schimbările produse la vârful conducerii iraniene ar reprezenta o transformare reală a regimului. Potrivit fostului oficial american, înlocuirea unor lideri eliminați în urma atacurilor nu modifică natura sistemului politic de la Teheran. De asemenea, el consideră că promisiunile privind renunțarea la arme nucleare nu pot fi privite drept credibile.

Directorul Agenției Centrale americane de Informații (CIA), John Ratcliffe, i-a informat pe președintele Trump și pe consilierii săi că spionajul american are îndoieli serioase față de voința reală a Iranului de a face concesii în dosarul nuclear. O prapastie semnificativă există între pozițiile exprimate în mod public de către oficialii iranieni și ceea ce spun în privat, potrivit unor surse apropiate negocierilor. „Informațiile (clasificate) arată că intențiile iraniene nu corespund angajamentelor asumate prin acord,” a declarat o sursă apropiată negocierilor. Această avertizare vine în contextul în care un acord detaliat urmeaza să fie negociat în următoarele 60 de zile. Casa Albă a respins criticile și a subliniat că textul respectă liniile roșii stabilite de către administrația republicană. Un oficial a dat asigurări că acordul garantează că Iranul nu va putea dobândi niciodată armă nucleară, că va trebui să renunțe la uraniul puternic îmbogățit și că nu va mai putea amenința aprovizionările energetice mondiale. Totuși, nu toți oficialii americani sunt de acord. În discuții interne, secretarul de Stat Marco Rubio și secretarul Apărării Pete Hegseth și-au exprimat amândoi anumite îngrijorări și au ridicat probleme cu privire la protocolul acordului. Invers, vicepreședintele JD Vance și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au apărat acordul.

Vicepreședintele american JD Vance a descris luni memorandumul de înțelegere semnat cu Iranul drept un document „foarte general”, de aproximativ o pagină și jumătate, subliniind că acesta nu reprezintă decât un cadru general, urmând ca aspectele tehnice esențiale să fie clarificate în rundele următoare de negocieri.”Memorandumul are aproximativ o pagină și jumătate, deci este un document foarte general,” a declarat Vance într-o intervenție la CNN, adăugând că o serie de probleme-cheie rămân de rezolvat în etapele ulterioare ale discuțiilor. Declarațiile vicepreședintelui vin pe fondul îngrijorărilor exprimate de mai mulți republicani din Congresul SUA, care au cerut Casei Albe clarificări suplimentare. Liderul majorității din Senat, John Thune, a recunoscut că detaliile înțelegerii sunt insuficient cunoscute chiar și de oficialii care urmăresc îndeaproape dosarul.

După ce a fost anunțat duminică, 14 iunie, acordul va fi semnat oficial vineri, 18 iunie, la Geneva. Principalele prevederi includ redeschiderea Strâmtorii Ormuz, ridicarea blocadei navale americane și stimulente financiare pentru Iran, condiționate de îndeplinirea unor criterii specifice. Inspectorii nucleari internaționali vor reveni în Iran, conform confirmărilor vicepresidintele Vance. Viitorul programului nuclear al Iranului rămâne neclar, chiar dacă Trump a transmis că „Iranul nu va deține niciodată o armă nucleară”. De asemenea, cele două părți oferind versiuni diferite ale celor convenite. Memorandumul nu conține, în realitate, decât angajamente provizorii cu privire la partea nucleară. Potrivit unor surse, aceste dispoziții urmează să fie precizate într-un acord complementar, mult mai detaliat, care urmează să fie negociat în termen de 60 de zile. O nouă serie de negocieri urmează să înceapă săptămâna aceasta. JD Vance, Steve Witkoff și Jared Kushner urmează să se întâlnească vineri cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Ghalibaf și mediatori din Qatar și Pakistan. Oficiali pakistanezi, mediatori ai acordului, au indicat că negocierile pe tema nucleară vor continua în următoarele 60 de zile. Trump a avertizat că SUA ar putea relua atacurile în absența unui acord nuclear definitiv.

O altă sursă de tensiune o reprezintă fondurile iraniene îngheţate. Agenția de presă iraniană Mehr a vehiculat cifra de 24 de miliarde de dolari care ar urma să fie deblocați, o cifră pe care Vance a infirmat categoric. Vicepreședintele american a subliniat că ridicarea sancțiunilor economice, o miză mult mai mare pentru Teheran, va fi condiționată de angajamente pe termen lung privind programul nuclear.

Summit-ul G7 a marcat anunțul oficial al acordului Trump-Iran, prezentat ca un triumf diplomatic. Totuși, realitatea din spatele ușilor închise este mult mai complexă. Avertismentele CIA privind intențiile iraniene, criticile lui Bolton, scepticismul din Congres și diviziunile interne din administrația Trump sugerează că acordul este departe de a fi finalizat și că negocierile tehnice vor fi dificile. Acordul rămâne un document provizoriu, iar detaliile critice vor fi negociate în următoarele 60 de zile. Succesul sau eșecul acestei înțelegeri va depinde de capacitatea Washingtonului de a verifica respectarea angajamentelor iraniene și de voința reală a Teheranului de a renunța la ambițiile sale nucleare. Până atunci, tensiunile vor rămâne ridicate, iar avertismentele serviciilor de informații vor continua să plane asupra acestei înțelegeri istorice.