Datoria guvernamentală a României depășește 60% din PIB. Guvernul este mai dator la cetățeni decât la piețele financiare tradiționale

Datoria administrației publice a României continuă să crească alarmant, atingând în martie 2026 nivelul de 1.170 miliarde lei, în creștere față de 1.132 miliarde lei în luna februarie. Exprimată ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 60,2%, de la 58,2% în februarie 2026, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor și analizate pe baza comunicatului Institutului Național de Statistică din 5 iunie 2026.

Ceea ce este deosebit de important de observat este structura acestei datorii. Cea mai mare parte din suma totală, respectiv 940,74 miliarde lei, este reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile se cifrează la doar 207,63 miliarde lei. Această diferență semnificativă arată că statul se finanțează în principal prin emisiunea de obligațiuni și valori mobiliare, nu prin credite tradiționale. Din perspectiva valutelor, datoria în moneda națională se ridică la 526,1 miliarde lei, cea în euro la 518,79 miliarde lei (echivalent), iar datoria în dolari americani la 122,78 miliarde lei (echivalent). Această diversificare valutară expune România la riscuri de curs de schimb, în special în contextul volatilității piețelor internaționale.

Din perspectiva valutelor, datoria în moneda națională se ridică la 526,1 miliarde lei, cea în euro la 518,79 miliarde lei (echivalent), iar datoria în dolari americani la 122,78 miliarde lei (echivalent). Această diversificare valutară expune România la riscuri de curs de schimb, în special în contextul volatilității piețelor internaționale. Analizând structura pe termen de scadență, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 1.112 miliarde lei în martie 2026, de la 1.073 miliarde lei în februarie, în timp ce cea pe termen scurt a scăzut ușor la 58,128 miliarde lei, de la 58,655 miliarde lei în luna anterioară. Această distribuție arată o înclinație a statului spre finanțare pe termen mai lung, ceea ce poate oferi o oarecare stabilitate, dar nu rezolvă problema creșterii generale a datoriei.

La nivel de administrație, datoria administrației publice centrale a crescut la 1.145 miliarde lei în martie 2026, de la 1.107 miliarde lei în februarie, din care 1.087 miliarde lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a acestei datorii centrale este contractată în lei (506,26 miliarde lei) și în euro (513,22 miliarde lei, echivalent). Datoria administrației publice locale, pe de altă parte, a urcat la 25,4 miliarde lei, de la 25,21 miliarde lei în luna anterioară, din care 25,39 miliarde lei pe termen mediu și lung. Separând datoria internă de cea externă, datoria internă a administrației publice se cifra la 582,202 miliarde lei în martie 2026 (567,412 miliarde lei în februarie), reprezentând 29,9% din PIB (29,2% în luna anterioară). Din aceasta, 562,071 miliarde lei provin din datoria administrației centrale și 20,131 miliarde lei din datoria administrației locale. Datoria externă a administrației publice era în cuantum de 588,35 miliarde lei (564,85 miliarde lei în februarie), respectiv 30,3% din PIB (29,1% în februarie), din care 583,07 miliarde lei datorie externă a administrației centrale și 5,276 miliarde lei datorie externă a administrației locale.

Creșterea datoriei guvernamentale reflectă presiunile fiscale și bugetare cu care se confruntă România, în contextul unei economii care se confruntă cu inflație persistentă, cheltuieli sociale în creștere și necesitatea investițiilor în infrastructură. Atingerea pragului de 60% din PIB marchează o etapă critică, deoarece aceasta se apropie de limitele stabilite de regulile fiscale europene și poate afecta capacitatea viitoare de finanțare și credibilitatea țării pe piețele internaționale.