Reunificarea cu România este Planul B al Moldovei, dacă „integrarea în UE intră în impas după 2028”: „Costurile sunt mai mici ca în cazul fostelor Germanii de Est și de Vest”

Republica Moldova se află la o răscruce geopolitică critică. Dacă aderarea la Uniunea Europeană va fi blocată după 2028, autorităţile de la Chişinău nu exclud unirea cu România ca o opţiune strategică alternativă. Această declaraţie, făcută de vicepremirul Eugen Osmochescu, semnalează o schimbare majoră în calculele politice moldovene și reflectă frustrarea din fața unui proces de integrare european care se mișcă mai lent decât se așteptau.

Vicepremirul Osmochescu a reafirmat că principalul obiectiv al Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la finalul anului 2028. Totuși, oficialul a explicat deschis că, dacă acest parcurs va fi blocat după această dată, conducerea țării ar putea analiza și alte soluții strategice. „Aceasta este Planul B”, a spus el, referindu-se la posibilitatea unirii cu România. Declarațiile vin într-un moment în care Republica Moldova încearcă să deschidă primele capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană și să accelereze procesul de armonizare a legislației cu normele europene. Osmochescu a insistat asupra nevoii unui mesaj clar din partea instituțiilor europene. „Trebuie să transmitem un semnal populației”, a spus el, subliniind că, în același timp, Rusia continuă să exercite presiuni hibride pentru a submina sprijinul public pentru integrarea în UE.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat marți, într-un interviu acordat TVR Moldova, că locul Republicii Moldova este în interiorul Uniunii Europene și că nu există nicio îndoială în această privință. Totuși, ea a subliniat că modalitatea prin care se va produce integrarea depinde exclusiv de voinţa cetăţenilor moldoveni. „Există un loc pentru Republica Moldova în interiorul Uniunii Europene și nu există nicio îndoială în această privință. Cum se va întâmpla acest lucru vor decide cetăţenii Republicii Moldova”, a declarat Kos. Comisarul a anunțat că va transmite un mesaj politic clar despre progresele înregistrate de Moldova și a exprimat optimism că Moldova, alături de Ucraina, va deschide primul capitol de negocieri chiar în această lună (iunie 2026), iar în iulie, celelalte clustere. Potrivit Euractiv, Executivul european se așteaptă ca primul grup de capitole esențiale din negocierile de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei să fie deschis pe 16 iunie. Marta Kos a descris Moldova drept „cel mai bun elev din clasa mea”, subliniind că guvernul moldovean este foarte conștient de ceea ce trebuie făcut pentru parcursul european și o face foarte bine. Ea a exprimat speranța că Bruxelles-ul va arăta această apreciere prin deschiderea promptă a clusterelor de negociere.

Vicepremirul Osmochescu a declarat deschis că unirea cu România ar putea fi analizată dacă procesul de integrare europeană al Republicii Moldova va intra în impas. Când a fost întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea țării, oficialul a subliniat existența legăturilor culturale și familiale puternice dintre cele două state, precum și numărul mare de cetățeni moldoveni care dețin și cetățenie română. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 40% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, iar circa 850.000 dintre cei 2,4 milioane de locuitori ai țării au pașapoarte românești. În România, nivelul de susținere pentru un astfel de proiect este estimat la aproximativ 70%, ceea ce indică o bază socială semnificativă pentru o eventuală reunificare. Osmochescu a recunoscut că „există un preț” pentru o asemenea unire. „Acesta va trebui suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar prețul nu ar fi la fel de mare ca în cazul fostelor Germanii de Est și de Vest, atunci când s-au unit”, a spus el, sugerând că o reunificare ar fi mai ușor de gestionat din punct de vedere economic decât s-ar putea crede. Osmochescu a recunoscut că Republica Moldova nu dispune de resursele militare și industriale ale Ucrainei pentru a face față unei presiuni de lungă durată din partea Rusiei. „Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară. Nu avem producție militară. Nu avem o armată comparabilă cu cea ucraineană”, a spus el. Oficialul moldovean a făcut referire și la provocările de securitate cu care se confruntă țara. În martie 2026, un atac asupra centralei hidroelectrice de pe Nistru, din Ucraina, a provocat o scurgere de petrol care a afectat râul Nistru, una dintre principalele surse de apă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei. Aceasta ilustrează vulnerabilitatea Moldovei la operațiunile hibride ruse și la conflictul din regiune.

Vicepremirul și-a exprimat sprijinul pentru ideea unei integrări treptate în Uniunea Europeană, inclusiv printr-un posibil statut de membru asociat, propus recent de cancelarul german Friedrich Merz. O astfel de formulă ar permite statelor candidate să participe la reuniunile liderilor și miniștrilor europeni, fără a avea însă drept de vot. Potrivit lui Osmochescu, orice etapă intermediară care apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană poate contribui la consolidarea reformelor și la creșterea încrederii populației în proiectul european. „Avem teme de făcut și trebuie să le facem”, a spus el.

Referindu-se la regiunea transnistreană și la procesul de aderare al Republicii Moldova, Marta Kos a spus că nu se discută scenarii similare celui din Cipru, unde o parte a țării rămâne sub control străin. „Fiecare proces de extindere este unic în sine”, a menționat ea. Kos a subliniat că observă o orientare tot mai proeuropeană a locuitorilor de peste Nistru. Ea a remarcat că Rusia nu are nicio pârghie asupra viitorului european al Republicii Moldova și că parcursul european nu poate fi luat ostatic de Rusia. Aproape 80% din exporturile din Transnistria merg către Uniunea Europeană, ceea ce sugerează o convergență naturală care se întâmplă deja. Cu cât Republica Moldova va avansa mai mult pe drumul european, cu atât mai mult cetățenii din regiunea transnistreană vor vedea beneficiile și pentru ei, a argumentat Kos.

Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, împreună cu Ucraina. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024 și în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere. Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. Noul lider de la Budapesta, Peter Magyar, care l-a înlocuit pe Viktor Orban după 16 ani, a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri. Bruxelles-ul se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis încă de la jumătatea acestei luni. Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028. Cu toate acestea, declarațiile oficialilor moldoveni despre „Planul B” și posibilitatea unirii cu România sugerează că, dacă acest termen va fi ratat, scenariile geopolitice din regiune ar putea suferi transformări majore.