Proiectul financiar care ar trebui să îi asigure liniștea: Mitroi a făcut praf (și) OMD Județul Constanța – Organizația nici nu a început activitatea și deja sunt „tocați” 3,5 milioane de lei

Consiliul Județean Constanța a adoptat astăzi Protocolul de colaborare între Județul Constanța și Organizația de Management al Destinației Județul Constanța. De altfel, prin circoteca de astăzi cu votul pentru vicepreședinte, se masca adevărata țintă a președintelui Florin Mitroi: Cele trei milioane de lei pentru OMD Județul Constanța, care trebuie să îi asigure liniștea mediatică și politică, pe fondul pierderii susținerii politice și a Parchetelor.

Proiectul despre care discutăm astăzi a fost trimis consilierilor județeni ieri, la 17:30. Votul, programat pentru astăzi, la… 08:30. Nu a apucat nimeni să vadă neregulile. Mai mult, secretarul județului, Nesrin Geafar, la prima oră a dimineții, a sunat fiecare consilier județean în parte, pentru a-i întreba cum votează. Menționăm că, din cauza acestei abordări și a neregulilor, PSD și PMP au precizat pentru TOMIS NEWS că vor contesta proiectul pe căile legale.

Prin Hotărârea nr. 94/05.05.2026, a fost adoptat un plan de promovare turistică a OMD pentru anul 2026, cu o alocare de 3.500.000 lei din bugetul public. Din această sumă, 3.000.000 lei sunt destinați implementării Planului de Activități, iar 500.000 lei reprezintă cotizația anuală a Județului Constanța ca membru al OMD. Analiza aprofundată a documentelor oficiale relevă o serie de nereguli majore care afectează eficiența, transparența și responsabilitatea acestui proiect.

Calculele de bază arată o risipă de resurse publice, iar planul nu poate genera niciun impact real. Raportul de Specialitate menționează că au fost alocate credite bugetare în valoare de 3.500.000 lei, din care 500.000 lei cotizația anuală a UATJ Constanța și 3.000.000 lei pentru realizarea planului de activități. Problema este că 500.000 lei este o sumă enormă pentru o cotizație. Planul nu detaliază ce servicii primește UATJ pentru această sumă și nu se știe nici dacă este o taxă obligatorie sau o contribuție voluntară. Statutul OMD menționează că sunt alte sume virate de membrii asociați în scopul promovării și dezvoltării turismului.

Planul detaliază doar activități de promovare, dar nu menționează cheltuielile administrative. Nu se specifică salariile pentru personalul OMD, care include Director General, inspectori și consilieri juridici. Nu se menționează chirie birou, utilități, asigurări sau cheltuieli administrative generale. Astfel, este posibil ca o parte semnificativă din 3 milioane lei să meargă spre alte ținte, nicidecum pentru promovare.

Alocările bugetare sunt disproporționate. Capitolul II, Promovare Națională, alocă 1.400.000 lei, din care 280.000 lei pentru campanii în presă, 280.000 lei pentru campanii TV, 400.000 lei pentru parteneriate pentru evenimente, 200.000 lei pentru promovare digitală prin influenceri, 165.000 lei pentru campanii TV last-minute și 75.000 lei pentru publicitate outdoor. Nu se specifică, printre altele, cum vor fi selectați influencerii, care este criteriul, cum se măsoară rezultatele. De asemenea, lipsa unei strategii digitale coerente este o problemă majoră. Planul menționează promovare digitală prin influenceri, dar nu menționează SEO, Search Engine Optimization. Nu menționează SEM, Search Engine Marketing. Nu menționează email marketing. Nu menționează content marketing, articole blog, ghiduri de călătorie, video-uri YouTube, podcast-uri. Cine va crea conținutul? Se face licitație sau se stabilește la partid?

Apoi, promovarea internațională este vagă și nejustificată. Capitolul I alocă 1.360.000 lei pentru promovare internațională pe piețele externe prioritare, prin utilizarea unor suporturi și canale relevante pentru publicul cu interes pentru călători și experiențe turistice. Descrierea este generală și nu specifică care sunt agențiile de publicitate care vor executa campaniile. Nu se specifică costul per țară pentru Germania, Polonia, Marea Britanie, Italia și Israel. Nu se specifică cum se măsoară succesul campaniilor, dacă prin impresii, click-uri, conversii sau sosiri de turiști. Nu se menționează niciun contract cu agenții externe. Piețele țintă sunt nejustificate. De ce Israel și nu Grecia? De ce SUA și nu Franța? Planul menționează că Strategia de Marketing Turistic a Județului Constanța recomandă explicit focalizarea pe aceste piețe, dar nu explică de ce. De exemplu, SUA este o piață prea departe și prea scumpă, un zbor SUA-România costă 1.500 euro. Diferența de fus orar este de 7 ore. Americanii preferă destinații în America sau Europa occidentală, 1.360.000 lei pentru 4.855 americani înseamnă 280 lei per american, ceea ce este – evident – insuficient și o risipă financiară inutilă. De asemenea, bugetul pentru identitate de brand este insuficient. Capitolul III alocă 240.000 lei pentru așa ceva, din care 120.000 lei pentru cercetare și analiză strategică, 70.000 lei pentru concurs național de creație, 30.000 lei pentru fond de premiere și 20.000 lei pentru Brandbook. Costul real al unui astfel de manual profesional de identitate vizuală este 50.000-150.000 lei… Fondul de premiere de doar 6.000 de lei este, de asemenea, neserios.

Controlul este retroactiv, nu preventiv. Protocolul menționează că Județul poate diminua proporțional suma decontată sau respinge integral la plată cheltuielile efectuate cu încălcarea procedurilor legale. Dar asta înseamnă că OMD poate cheltui greșit, iar apoi Județul poate refuza plata. Banii sunt deja cheltuiți. Cine verifică dacă banii sunt cheltuiți corect? Cine auditează facturile și contractele? Sunt rapoarte publice despre cum s-au cheltuit banii? Responsabilitatea și răspunderea sunt vagi. Protocolul arată că sumele utilizate nerespectând prevederile vor fi restituite în termen de 15 zile lucrătoare de la notificare. Nu se specifică ce se întâmplă dacă OMD nu restituie în termen. Sunt penalități? Interes de întârziere? Nu se menționează răspunderea personală a membrilor OMD.

Dezechilibrul între promovare și rezultate este fundamental. Statisticile din Plan arată că în 2025 au fost 1.809.300 turiști, o creștere de 3,1% față de 2024. Înnoptările au fost 5.552.500, o scădere de 0,2% față de 2024. Turiștii străini au fost 56.044, o creștere de 9,4%. Creșterea turiștilor este modestă, doar 3,1%, dar OMD investește 3 milioane lei. Înnoptările scad, ceea ce înseamnă că turiștii vin, dar stau mai puțin. Asta sugerează că promovarea nu funcționează. Durata sejurului scade de la 3,2 zile în 2024 la 3,1 zile în 2025. Dacă promovarea funcționează, turiștii ar trebui să stea mai mult, nu mai puțin. Concentrarea pe 2 destinații este o problemă. 37% din turiști merg la Mamaia și Eforie Nord. Planul nu specifică cum va promova alte destinații.

Lipsa KPI-urilor și a mecanismelor de măsurare este o altă neregulă majoră: Nu se specifică creșterea așteptată a numărului de turiști, nu se specifică creșterea așteptată a înnoptărilor, nu se specifică creșterea așteptată a veniturilor din turism, nu se specifică creșterea așteptată a notorietății destinației. Planul susține că va crește notorietatea destinației, dar nu se specifică cum se va măsura. Prin sondaje? Prin Google? Prin media mentions? Prin pix?

Campaniile last-minute invocate sunt o altă strategie riscantă. 165.000 lei sunt alocați pentru campanii TV sezoniere de tip last-minute, dar aceste last-minute sunt reactive, nu proactive. Ar trebui să promovezi Constanța cu 3-6 luni înainte, nu astăzi, când a început sezonul. Turiștii care cumpără last-minute au deja o destinație în minte, apoi doar negociază prețul. 165.000 lei pentru last-minute este încă o risipă financiară.

Publicitatea outdoor are alocare mică. 75.000 lei sunt pentru publicitate outdoor și colanțare mijloace de transport. Un billboard în București costă 15.000 lei pe lună. Cu 75.000 lei, OMD poate plasa doar 5 amărâte de billboards pe an. Nu se specifică în care orașe vor fi plasate. București? Cluj? Timișoara? Nu se specifică unde exact. Calea Victoriei? Piața Unirii? 1 lună? 3 luni? 12 luni? Nu știm nici ce mesaje: Plajă? Cultură (fiind vorba de Mitroi, putem exclude)? Prețuri? Lipsa unui plan de parteneriate cu agenții internaționale de turism este încă o neregulă. Planul menționează promovare în Germania, Polonia, etc., dar nu menționează parteneriate cu tour operatori, agenții de turism locale în piețele țintă, platforme de rezervări, companii aeriene. Fără parteneriate, promovarea este izolată și ineficientă. Lipsa unui plan de comunicare cu stakeholderii locali este o neregulă. Planul nu menționează comunicare cu primarii din localități, hotelieri și agenți de turism, restaurante și cafenele, muzee și atracții turistice, localnici și comunități locale. Fără comunicare, OMD va lucra în izolare și va face greșeli.

Statutul juridic al OMD este ambiguu și potențial problematic. OMD Județul Constanța este o persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ și de interes public. OMD este o asociație privată, dar primește 3.000.000 lei din bugetul public al Consiliului Județean Constanța. Statutul menționează că este fără scop lucrativ, dar membrii asociației, care sunt hoteluri, agenții de turism și alte entități, beneficiază indirect de promovare. Există un conflict de interese potențial. OMD promovează anumite destinații și agenții în detrimentul altora? Consiliul Director și Adunarea Generală au rol vag. OMD are un Consiliu Director și o Adunare Generală. Membrii sunt reprezentanți ai Județului Constanța, hoteluri, agenții de turism și alte entități. Nu se specifică cine sunt membrii Consiliului Director. Nu se specifică cum se iau deciziile. Majoritate simplă? Unanimitate? Nu se specifică cum se monitorizează cheltuielile. Rapoarte lunare? Trimestriale? Nu se specifică conflictele de interese. Dacă un hotel este membru al OMD și OMD promovează acel hotel mai mult, este conflict de interese.

Licitațiile și achizițiile publice au lipsă gravă de transparență. Planul menționează că trebuie să respecte Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Dar OMD este o asociație privată, nu o instituție publică. Sunt achizițiile OMD supuse legii achizițiilor publice? Textul este ambiguu. Dacă da, atunci OMD trebuie să facă licitații publice pentru toți furnizorii. Dar Planul nu menționează niciun proces de licitație. Dacă nu, atunci OMD poate alege furnizorii direct, ceea ce este corupție. Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională are aplicabilitate ambiguă. Raportul menționează că Planul este un act administrativ cu caracter individual și invocă Legea nr. 52/2003. Apoi zice că actele administrative cu caracter individual nu fac obiectul procedurilor de asigurare a transparenței decizionale. Contradicție directă. Dacă este act individual, nu trebuie să fie transparent? Asta înseamnă că Consiliul Județean nu trebuie să consulte publicul? Deci Planul poate fi aprobat fără consultare publică, fără transparență, fără posibilitate de contestare… De asemenea, Planul nu menționează niciun mecanism de contestare pentru cetățeni sau operatori turistici care cred că sunt prejudiciați. Nu se specifică cum pot hotelurile, agenții de turism sau alte entități turistice să conteste alocările bugetare. Nu se menționează o comisie de evaluare sau o procedură de apel.

Lipsa unui plan de contingență și adaptare este o altă problemă majoră. Planul este rigid și nu menționează niciun mecanism de adaptare dacă situația se schimbă: Ce se întâmplă dacă un eveniment planificat este anulat? Ce se întâmplă dacă o agenție de publicitate falimentează? Planul nu menționează nici cine poate aproba modificări și în ce condiții. În fine, întrucât DNA răstoarnă Primăria Constanța pentru 2.000 de lei, poate reprezintă interes 3,5 milioane…