Secretul oamenilor fericiți și anxietatea financiară: Cum gândesc oamenii și cum se tratează criza psihologică a milioanelor de români

Psihologia arată că dialogul interior influențează direct starea de bine, reziliența și modul în care facem față dificultăților. Persoanele cu un nivel ridicat de bunăstare tind să mențină un dialog interior mai puțin catastrofic și mai orientat spre acțiune. Dar realitatea economică din România complică această ecuație: aproximativ un român din 25 se confruntă cu anxietate socioeconomică, adică frica legată de siguranța financiară și viitor.

Frica de eșec, de concediere sau nesiguranța financiară afectează din ce în ce mai multe persoane, care pot recurge la gesturi necugetate. Specialiștii recomandă ajutor de specialitate urgent în astfel de cazuri, chiar dacă unele persoane consideră aceste stări nesemnificative. În fața unei dificultăți, o persoană optimistă nu neagă problema și nu simulează entuziasmul. Interpretează situația fără a o transforma imediat într-o condamnare totală. Gânduri de tipul „asta se poate îmbunătăți”, „pot încerca din nou” sau „nu trebuie să fac totul perfect pentru a avansa” nu sunt formule rigide. Sunt expresii ale unui cadru mental mai flexibil.

Psihologia pozitivă face o distincție esențială între optimismul realist și gândirea goală. Primul ajută. Al doilea ascunde uneori problema. Un studiu publicat în Behaviour Research and Therapy a constatat că exersarea unor gânduri alternative pozitive reduce îngrijorarea patologică. Limbajul interior nu este un simplu ornament. El modelează modul în care procesăm incertitudinea. Cercetările privind dialogul interior arată că un monolog intern mai constructiv este asociat cu o reglare emoțională mai bună și performanțe superioare în diverse sarcini. Oamenii fericiți nu repetă neapărat fraze fixe. Ei întăresc, în mod constant, un mod de a-și vorbi care nu îi lasă blocați în cel mai rău sens al fiecărei experiențe. Psihologia nu garantează fericirea permanentă prin acest mecanism, dar pare să favorizeze o viață mentală mai puțin ostilă și mai ușor de trăit. Dar repetarea frazelor optimiste nu este suficientă pentru a rezolva suferința, trauma sau condițiile de viață adverse. Fericirea nu vine din recitarea unor sloganuri. Vine dintr-o combinație de relații, context, obiceiuri și resurse psihologice.

Realitatea românilor este mai complexă. Femeile din România sunt de două ori mai predispuse decât bărbații să dezvolte anxietate financiară. O explicație ar fi diferențele salariale dintre femei și bărbați pentru aceleași poziții. Primele semne sunt îngrijorare permanentă, insomnii, tendința de a imagina scenarii negative sau catastrofale sau atacuri de panică. Persoanele care dezvoltă această afecțiune își pierd nopțile făcând griji pentru ziua de mâine și calculând banii la virgulă. Din păcate, cele mai multe persoane care suferă de anxietate nu vorbesc deschis cu familia. Cu o trimitere de la medicul de familie, asigurații pot beneficia de ședințe de psihoterapie decontate prin sistemul public. În România, sistemul public de sănătate decontează până la 12 ședințe gratuite de psihoterapie pe an.

Este extrem de important ca persoanele aflate în această situație să caute sprijin. Altfel se poate ajunge la izolarea din relația de cuplu sau din viața de familie, mai ales față de partener și copii. De asemenea, crește riscul de adicții sau chiar se poate ajunge la comportamente ilegale în încercarea de a face rost de bani. Dr. Eduard Motoescu, directorul medical al Spitalului de Psihiatrie Obregia, explică: „Devin mai irascibili, mai reactivi. Suntem într-o bătălie pentru a supraviețui, uneori nu conștientizăm că îi alocăm foarte multe resurse care sunt epuizabile. Omul ajunge, dar nu are niciun fel de randament la locul de muncă.”

Un timp din ce în ce mai scurt petrecut cu copiii aduce după sine o nouă problemă. Copilul observă niște obiceiuri în familie, nu le trece prin filtrul propriu. Prin mimetism, prin imitare, începe să creadă că acela este un ritm normal de viață. Modul în care îți povestești ce ți se întâmplă contează. O voce interioară care spune „nu sunt bun de nimic” sau „nu voi reuși niciodată” are un impact emoțional diferit față de una care propune o interpretare mai flexibilă. Dar în contextul unei crize economice reale, gândirea pozitivă trebuie să fie întemeiată pe acțiuni concrete și pe acces la resurse psihologice reale.