SUA reduc trupele și angajamentele militare în Europa: Trump forțează mâna NATO pentru ca Europa să se apere singură

Administrația Trump pregătește o reducere graduală a prezenței militare americane în Europa, într-o mișcare care reflectă presiunea constantă asupra aliaților europeni din NATO să crească cheltuielile de apărare. Procesul nu va fi rapid și se va întinde pe durata mai multor ani, pentru a permite statelor europene să consolideze propriile capacități de apărare.

Ministerul american al Apărării a anunțat marți că a redus numărul brigadelor sale de luptă staționate în Europa de la patru la trei. Această reducere cu o brigadă, aproximativ 4.000 de soldați, a provocat o întârziere în desfășurarea de trupe în Polonia. Pentagonul a precizat că va determina dispunerea finală a acestor trupe în Europa mai târziu. Pe 1 mai, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania în termen de un an. Doi zile mai târziu, Donald Trump a plusat, afirmând că Statele Unite vor reduce această prezență cu mult mai mult de 5.000 de soldați, din cei aproximativ 36.000 staționați în țară. Aceste anunțuri vin în contextul unei presiuni constante exercitate de Trump pentru ca aliații europeni să cheltuiască mai mult pentru a-și asigura propria apărare.

Incertitudinea privind desfășurarea trupelor în Polonia a generat neliniște. Pe 15 mai, un general american a anunțat că Statele Unite au anulat desfășurarea a 4.000 de militari în Polonia. Marți, vicepreședintele american JD Vance a afirmat că această desfășurare este pentru moment întârziată mai degrabă decât anulată. Acești 4.000 de militari ar putea merge în alt loc în Europa, a precizat Vance, adăugând că nu a fost luată o decizie finală cu privire la locul în care vor merge aceste trupe. Pentagonul a subliniat că Statele Unite vor menține o prezență militară puternică în Polonia, țară care este model în ochii lui Trump, având cheltuieli militare printre cele mai mari de pe continent ca pondere din PIB. Comandantul suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, a declarat după reuniunea șefilor militari ai NATO la Bruxelles că singura măsură concretă cunoscută pe termen scurt este cea privind retragerea militarilor din Germania. El a precizat că vor urma și alte reduceri de efective din Europa, unde SUA au în prezent aproximativ 80.000 de soldați desfășurați.

Grynkewich a încercat să transmită că retragerile nu vor afecta capacitatea NATO de a-și pune în aplicare planurile de apărare și că reducerea prezenței americane va avea loc doar pe măsură ce statele europene vor putea prelua mai multe responsabilități militare. Pe măsură ce pilonul european al Alianței devine mai puternic, acest lucru permite SUA să-și reducă prezența în Europa și să se limiteze la furnizarea doar a acelor capacități critice pe care aliații nu le pot încă asigura, a spus comandantul suprem. Acesta a explicat că retragerea va fi una graduală și că nu există un calendar exact pentru întregul proces. Nu pot oferi un calendar exact; va fi un proces continuu care va dura câțiva ani, a adăugat Grynkewich.

Pentagonul intenționează să-și anunțe intenția de reducere a angajamentului în cadrul unei reuniuni a șefilor de politică de apărare de la Bruxelles. Momentan, nu este clar cât de repede intenționează Pentagonul să transfere responsabilitățile în situații de criză către aliații europeni. Statele Unite ar urma să anunțe că vor reduce efectivele pe care le-ar pune la dispoziția statelor membre ale Alianței în cazul unei crize majore. Aceasta se întâmplă în cadrul unui sistem cunoscut sub numele de Modelul de Forțe NATO, prin care țările membre ale alianței identifică un efectiv militar disponibil care ar putea fi mobilizat în cazul unei crize majore, cum ar fi un atac militar asupra unui membru NATO. Un diplomat de rang înalt al NATO consideră că încă există o înțelegere conform căreia Statele Unite ar veni în ajutorul Europei dacă aceasta s-ar afla în dificultate.

Guvernele europene susțin că au răspuns solicitărilor formulate de Trump privind creșterea cheltuielilor militare și asumarea unui rol mai important în apărarea continentului. Cu toate acestea, mai multe state europene se tem că o retragere accelerată a trupelor și armamentului american ar putea slăbi securitatea Europei și ar putea expune continentul în fața unui posibil risc militar din partea Rusiei. Moscova respinge însă constant astfel de acuzații. Oficialii și analiștii arată că Alianța depinde în continuare de Statele Unite pentru mai multe componente strategice majore. Printre acestea se numără sistemele de comandă și control, infrastructura de informații, comunicațiile prin satelit, bombardierele strategice și umbrela nucleară americană.

Declarațiile oficialului NATO apar într-un context sensibil pentru Polonia, după ce Pentagonul a suspendat desfășurarea planificată a aproximativ 4.000 de soldați americani pe teritoriul polonez. Decizia a provocat îngrijorare la Varșovia, unde autoritățile încearcă să obțină clarificări privind planurile Washingtonului pentru flancul estic al NATO. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat marți, după discuțiile cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, că nu s-a luat nicio decizie de reducere a capacităților militare americane în Polonia.

Șeful NATO dă asigurări că reducerea trupelor americane din Europa „nu va avea impact” asupra capacității de apărare a Alianței

Decizia SUA de a retrage circa 5.000 de militari din Europa „nu va avea impact” asupra capacităţii NATO de a se apăra, a dat asigurări miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„În ceea ce priveşte acest anunţ, cei 4.000 până la 5.000 de soldaţi, este vorba de rotaţii care nu au impact asupra planurilor de apărare ale NATO”, a declarat el în faţa presei la Bruxelles. Rutte a precizat că reducerea graduală a trupelor americane din Europa va avea loc „într-un mod structurat”. El a mai precizat că discuţiile despre cât de mult ar contribui SUA la NATO în eventualitatea unei crize au început în urmă cu peste un an şi le-a catalogat drept un răspuns logic la creşterea cheltuielilor pentru apărare de către aliaţii europeni şi Canada.

Acuzaţiile Rusiei că ţările baltice îşi deschid spaţiul aerian pentru dronele ucrainene sunt „ridicole”, a mai declarat Rutte miercuri. „Dacă vin drone din Ucraina, asta nu se întâmplă pentru că Ucraina a vrut să trimită o dronă în Letonia, Lituania sau Estonia. Ele se află acolo din cauza atacului la scară mare, ilegal, necugetat al Rusiei”, le-a mai spus el jurnaliştilor. Alianţa a avut un „răspuns calm, hotărât, proporţional” atunci când drona ucraineană a fost doborâtă, marţi, în spaţiul aerian al Estoniei, de un avion F16 pilotat de un român, a adăugat el.