Inflația se duce la 11% în iunie. Isărescu (BNR): „Soluția nu este introducerea unor noi poveri fiscale, ci continuarea măsurilor deja începute”

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis marți avertismente dure și succesive către viitorul Guvern, într-o serie de declarații făcute în cadrul prezentării Raportului trimestrial asupra inflației. Mesajele sale acoperă patru domenii critice: formarea guvernului, politica fiscală, riscurile economice și situația valuară.

După consultările de la Cotroceni, Isărescu a transmis un semnal de alarmă cu privire la efectele tergiversării negocierilor pentru formarea noului guvern. Guvernatorul a declarat: „Ce-mi iese din gură se poate întâmpla pe piață, dar nu va fi bine dacă formarea noului guvern se va prelungi foarte mult.”Referitor la posibilitatea unui premier tehnocrat, Isărescu a răspuns rezervat: „nu neapărat”. El a explicat că experiența sa din perioada în care a condus Guvernul nu poate fi comparată cu situația actuală. „Eu am fost premier tehnocrat, însă lumea uită că atunci erau alte condiții. Unu, până în anul în care am ajuns premier am participat la toate ședințele de guvern, că nu erau bani, și toată lumea se uita la BNR. Deci am cunoscut toată clasa politică. Doi, am negociat alături de ei acordurile cu FMI. Nu mi-a fost chiar greu să intru în temă,” a spus Isărescu.

Acesta a avertizat că un tehnocrat venit din afara sistemului politic ar putea avea dificultăți în gestionarea unui executiv și în impunerea autorității în fața miniștrilor. „Nu știu cât de ușor i-ar fi unui tehnocrat, mai ales venit din exterior, să intre în probleme și mai ales să-i influențeze pe membri Guvernului. Trebuie să ai o anumită credibilitate, că altfel vorbești în gol,” a spus Mugur Isărescu.Guvernatorul a rememorat și perioada finală a mandatului său de premier, într-un an electoral marcat de tensiuni politice. „Spre sfârșitul mandatului meu, fiind an electoral, vorbeam și eu acolo singur. Mai rămasesem eu cu dl președinte Emil Constantinescu, toate celelalte partide erau… Și numaram ca un deținut câte zile mai am până când plec de la Palatul Victoria,” a afirmat Isărescu.

Referitor la diferența dintre funcția de guvernator și cea de premier, Isărescu a declarat: „Și la plecare m-a întrebat o doamnă jurnalistă: unde credeți că este mai greu, mai bine, ca guvernator sau ca premier, ce să-i răspund? Ca premier trebuie să ai ochi nu numai în față, ci și în stânga, în dreapta și mai ales în spate să vezi cine te înjunghie sau cel puțin să te ferești. Mult mai greu să fii premier, un job extrem de solicitant,” a declarat Mugur Isărescu.

Isărescu a transmis un mesaj ferm privind direcția economică a țării, afirmând că România nu are nevoie de noi taxe, însă trebuie să continue măsurile de corectie fiscală și să evite reducerile de impozite sau noi stimulente populiste.”Nu, noi taxe nu cred că avem nevoie de mai multe taxe,” a spus Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR a explicat că soluția nu este introducerea unor noi poveri fiscale, ci continuarea măsurilor deja începute. „Continuarea a ceea ce este în prezent, în domeniul fiscal. Și nu este chiar bine pentru Banca Centrală, dar pot să spun asta și datorită poziției pe care am avut-o de fost premier. Și atunci s-a făcut o ajustare. Deci noi taxe, nu,” a afirmat Isărescu.

Șeful BNR a transmis însă că România nu-și permite nici reduceri de taxe sau relaxări fiscale. „Continuarea nivelului actual, dar reduceri de impozite sub nicio formă, până când nu ne atingem obiectivele. Și asta, în primul rând, ar crea o mare problemă de credibilitate,” a declarat guvernatorul BNR.Acesta a făcut referire direct la discuțiile privind reducerea TVA și eventualele măsuri populare vehiculate în spațiul public. „Nu ne permitem reducerea TVA-ului și nici indexarea pensiilor. Sub nicio formă,” a spus Isărescu.Guvernatorul a avertizat că investitorii și agențiile de rating urmăresc atent evoluțiile fiscale din România și că orice semnal de relaxare bugetară poate afecta finanțarea țării. „Atâția ani am vorbit cu agențiile de rating, cu creditorii. În momentele actuale trebuie să fim foarte serioși în a înțelege că această corectie fiscală este o necesitate,” a afirmat el.

Mugur Isărescu a avertizat că abandonarea măsurilor de ajustare fiscală ar putea genera reacții dure din partea piețelor financiare. „Altfel piețele ne vor penaliza și vom fi nevoiți să strângem cureaua mult mai mult,” a spus șeful BNR.Guvernatorul a precizat că măsurile adoptate până acum au fost dificile și „nu ușor de suportat”, însă acestea trebuie continuate pentru stabilizarea economiei. Întrebat concret ce ar trebui să facă viitorul Guvern, Isărescu a răspuns scurt: „Să continue.”El a explicat că această continuitate nu presupune neapărat taxe mai mari, ci menținerea disciplinei fiscale și controlul cheltuielilor. „Să continui poate să însemne și să menții o anumită linie de austeritate în ceea ce privește creșterile viitoare de salarii,” a spus guvernatorul.Mugur Isărescu a admis însă că măsurile de ajustare fiscală au costuri sociale și a avertizat că reformele nu pot fi făcute ignorând populația. „Orice corectie, orice reformă fără suport social nu funcționează,” a declarat guvernatorul BNR.

Acesta și-a amintit inclusiv de primele negocieri cu Fondul Monetar Internațional, când experții internaționali insistau asupra introducerii unor măsuri de protecție socială. „Vă trebuie un capitol special: protecție socială,” a relatat Isărescu despre discuțiile cu FMI.Șeful BNR a explicat că adevărata vulnerabilitate a României o reprezintă structura cheltuielilor publice. „Aceste cheltuieli bugetare rigide, fixe, sunt aproape 100% din încasări,” a spus Isărescu, referindu-se la pensii, salarii bugetare și plata dobânzilor.Potrivit guvernatorului, acestea sunt cheltuieli foarte greu de redus. „Pensii, salariile bugetarilor, rata dobânzilor și a datoriei externe – aici nu ai cum să umbli la ele,” a afirmat el.În aceste condiții, atunci când statul este obligat să reducă cheltuielile, primele sacrificate sunt investițiile. „Știți ce se sacrifică prima dată? Investițiile, bineînțeles,” a declarat Isărescu. El a explicat că este mult mai dificil să reduci cheltuieli legate de salarii sau pensii, care generează procese și obligații constituționale. „Mai ușor e să tai cheltuieli de investiții. Că acolo se plâng, se plătesc penalizări, dar în sfârșit nu se mai face autostrada,” a spus guvernatorul BNR.Guvernatorul BNR a respins și scenariile apărute în spațiul public privind un posibil risc de incapacitate de plată. „Nu împartășesc acest punct de vedere. Este catastrofic și nu ne face bine,” a spus Mugur Isărescu.El a insistat că România dispune de rezerve valutare adecvate și că nu există un risc privind plata obligațiilor externe. „Sub nicio formă nu suntem într-o asemenea situație să încetăm plăți,” a declarat șeful BNR.Potrivit acestuia, problema reală este deficitul bugetar intern și presiunea cheltuielilor publice.

Guvernatorul BNR a transmis marți unul dintre cele mai dure avertismente economice din ultimii ani către Guvernul condus de Ilie Bolojan, spunând explicit că România nu poate face simultan corectie fiscală, creșteri de venituri și stimulare a consumului.”Varianta să facem corectie fiscală și în același timp să sporim veniturile, consumul, nu funcționează. Sunt măsuri conflictuale,” a spus Isărescu.Isărescu a explicat că trendul descendent al inflației s-a întrerupt în martie 2026, din cauza șocului energetic provocat de tensiunile din Orientul Mijlociu și de blocajele din zona Strâmtorii Ormuz.”Traiectoria descendentă a ratei anuale a inflației din primele două luni ale anului s-a inversat în luna martie, ca urmare a izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu,” a afirmat Isărescu.

El a explicat că scumpirea petrolului a avut efect imediat asupra carburanților și a început să se propage în economie. „Creșterea abruptă a prețului la țiței a avut efectul invers,” a spus șeful BNR, referindu-se la factorii care împingeau anterior inflația în jos.Guvernatorul BNR a explicat că șocul energetic produs de tensiunile din Orientul Mijlociu a afectat simultan mai multe lanțuri economice importante pentru Europa, de la combustibili și gaze naturale până la îngrășăminte, produse chimice și materii prime agricole.Una dintre cele mai directe afirmații ale lui Mugur Isărescu a fost legată de faptul că reducerea consumului și încetinirea economiei ajută, practic, BNR în lupta cu inflația. „Restrângerea cererii de consum a acționat în sensul reducerii prețurilor.”Guvernatorul a recunoscut însă că efectele sociale sunt dureroase. „Din punct de vedere social, bineînțeles că nu este ceva plăcut.”

BNR arată că salariile reale scad, consumul se reduce, iar populația și companiile sunt tot mai prudente. „Diminuirea salariilor nete reale, volumul în descreștere al împrumuturilor și încrederea scăzută a consumatorilor au imprimat o tendință descrescătoare a cererii de consum.”Practic, BNR transmite că încetinirea economiei începe să producă efecte vizibile: consumul scade, salariile pierd din puterea de cumpărare, iar firmele reduc ritmul cheltuielilor.Isărescu a spus că firmele au început deja să reducă ritmul cheltuielilor salariale, pe fondul încetinirii activității economice. „Companiile au optimizat cheltuielile de personal în contextul slăbirii activității economice.”Guvernatorul BNR a admis că economia intră într-o perioadă de răcire controlată, în care scăderea cererii și încetinirea activității economice sunt folosite pentru reducerea presiunilor inflaționiste. „Partea bună este că ne ajută la inflație, tempereaza cererea,” a spus Isărescu.

BNR arată că dinamica costurilor cu forța de muncă se tempereaza, iar piața muncii începe să se relaxeze după anii de tensiuni puternice. „Se vede și în detensionarea condițiilor de pe piața muncii, în linie cu restrângerea activității economice.”Șeful BNR a mers și mai departe și a spus că deficitul de cerere din economie începe să se adâncească, ceea ce contribuie la reducerea presiunilor inflaționiste. „Avem o restrângere a activității economice. Partea bună este că ne ajută la inflație, tempereaza cererea.”Totuși, Isărescu a avertizat că problema majoră este cât de mult poate suporta populația această ajustare. „Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine, ca să fie și suportabilă social.”Mugur Isărescu a transmis și un avertisment politic indirect, spunând că România depinde masiv de finanțarea externă și de fondurile europene pentru a menține investițiile și creșterea economică. „Evoluția viitoare va depinde într-o măsură sporită de finanțarea din surse externe.”

Guvernatorul BNR a subliniat că tensiunile politice afectează direct economia. „Este nevoie de continuitate politică și criza politică nu ajută.” Isărescu s-a mai aplecat și asupra riscului ca România să intre într-un scenariu de stagflație, în contextul încetinirii economice și al inflației ridicate la nivel european.Șeful BNR a făcut referire la avertismentele lansate recent de comisarul european pentru economie privind pericolul unei combinații între stagnare economică și inflație persistentă în Europa.Guvernatorul BNR a explicat că România nu este ferită de riscurile economice care afectează întreaga Europă și a subliniat că investițiile reprezintă principalul motor care poate susține creșterea economică.

„Nu am ales întâmplător să-l citez pe comisarul european de economie care vorbește despre pericolul stagflației în Europa, nu în România. Deci în Europa vorbește despre pericolul stagflației sau stagnare a creșterii economice și inflație mai mare. Pericolul există și la noi. Ceea ce poate să împingă în sus creșterea economică sunt investițiile și în special investițiile din surse externe care au și un alt avantaj: nu ne creează deficite în contul curent,” a declarat Mugur Isărescu.

Șeful BNR a insistat asupra rolului investițiilor externe în susținerea economiei române, arătând că acestea contribuie atât la creșterea economică, cât și la limitarea dezechilibrelor externe.Declarațiile vin în contextul în care economia României încetinește, iar tot mai mulți economiști avertizează asupra riscului de recesiune tehnică, pe fondul consumului slab, al deficitului bugetar ridicat și al presiunilor inflaționiste persistente.

Isărescu a subliniat că poziția BNR nu este una de alarmism, ci de realism asupra constrângerilor economice cu care se confruntă România. „Noi nu spunem că economia se prăbușește. Spunem că avem constrângeri și trebuie să le gestionăm responsabil,” a precizat guvernatorul.În ceea ce privește cursul euro, șeful BNR a explicat că fluctuațiile valutare sunt normale într-o economie de piață, dar ceea ce contează este stabilitatea pe termen mediu și lung. „Cursul euro nu este o problemă în sine. Problema este dacă guvernul și instituțiile financiare iau măsuri care destabilizează moneda. Noi, la BNR, facem tot ceea ce putem pentru a menține stabilitatea cursului și a preveni volatilitatea excesivă,” a declarat Isărescu.Guvernatorul a insistat că BNR nu poate rezolva singură problemele economice structurale ale României. „Politica monetară are limite. Noi putem controla inflația și stabilitatea cursului, dar nu putem forța guvernul să ia măsuri fiscale responsabile. Asta depinde de decizia politică,” a spus Isărescu.

Referitor la perspectivele cursului euro în lunile următoare, Isărescu a avertizat că orice semnal de relaxare fiscală sau de creștere a deficitului bugetar ar putea determina o depreciere a leului. „Investitorii urmăresc cu atenție evoluția fiscală a României. Dacă văd că deficitul crește, că cheltuielile publice se amplifică fără a fi finanțate responsabil, vor retrage capitalul și leul va slăbi,” a concluzionat guvernatorul BNR.