Grecia indică România drept unul dintre viitorii piloni ai securității energetice europene, prin Neptun Deep și Coridorul Vertical de gaze

România este indicată de Grecia drept unul dintre viitorii piloni ai securității energetice europene, prin proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, într-un moment în care statele din sud-estul Europei accelerează construcția unui nou coridor regional de gaze menit să reducă dependența energetică și să redeseneze harta strategică a regiunii.

Coridorul Vertical de Gaze reprezintă o „schimbare de paradigmă istorică uria­șă” pentru Europa de Sud-Est, întrucât este un proiect care „înseamnă mult mai mult decât dimensiunea sa economică” și „are efecte transformatoare” pentru cultura unei regiuni care a fost divizată de-a lungul secolelor de războaie și de separația Occident-Est. Aceasta este evaluarea făcută de ministrul grec al Energiei și Mediului, Stavros Papastavrou, la conferința intitulată „Energy Transition Summit”, organizată la Atena de Financial Times și ziarul „Kathimerini”.

Papastavrou a subliniat nevoia de „pragmatism energetic”, deoarece în ciuda atașamentului față de tranziția verde, nu se poate ignora necesitatea securității energetice, pe care combustibili precum gazul natural o pot asigura. El a adăugat că Europa abordează tranziția către energia curată dintr-o perspectivă etică, dar aceasta nu este o chestiune de etică. „Evident, direcția și obiectivul energiei curate există pentru noi toți. Iar Grecia, în ciuda a zece ani de criză economică fără precedent, și-a redus emisiile de CO2 cu aproape 50% în ultimii douăzeci de ani. Așadar, suntem pe deplin dedicați acestui lucru. În același timp, însă, nu putem ignora faptul că natura discontinuă a energiei din surse regenerabile creează un risc pentru securitatea energetică a regiunii, a țării. Așadar, avem nevoie de energie de bază (baseload energy). Iar pentru Grecia, aceasta este reprezentată de hidrocarburi”, a declarat ministrul grec.

Papastavrou și-a exprimat speranța că zona „Asopos” din Marea Ionică ar putea deveni a treia din Europa care furnizează, dintr-un stat membru al UE, hidrocarburi pentru mixul energetic al continentului, amintind în același timp de proiectul „Neptun” din România („va fi operațional în 2027”) și zăcământul „Aphrodite” din Cipru.

Interconectorul de gaze naturale Grecia-Macedonia de Nord (IGNM) ar urma să fie gata în vara anului 2027, conform evaluării ministrului Energiei, Minelor și Resurselor Minerale din Macedonia de Nord, Sanja Bozinovska. „Am început construcția interconexiunii cu Grecia anul trecut cu primii 1,2 bcm (miliarde de metri cubi) și se pare că vom ajunge la 2,8. Partea bună este că aceste conducte vor fi hydrogen-ready (pregătite să primească și hidrogen). Avem o comunicare foarte bună cu colegii noștri greci. Cred că până la sfârșitul lunii vom invita reprezentanți ai companiei DESFA să vadă la fața locului cum merg lucrurile. Iar anul viitor, până în iunie sau iulie, plănuim să finalizăm proiectul. Sperăm că anul viitor va fi gata, chiar și dacă va fi întârziat cu o lună sau două”, a spus Sanja Bozinovska.

Ministrul Minelor și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, a subliniat necesitatea accelerării proceselor de unificare a pieței energetice, deoarece întârzierile sunt costisitoare, atât pentru Balcani, cât și pentru UE. „Peninsula Balcanică nu poate fi izolată de restul Europei. Trebuie să ne asigurăm că aceste obstacole sunt eliminate. Prin urmare, noi toți – inclusiv UE – trebuie să fim mai rapizi la nivel colectiv, deoarece să așteptați trei ani pentru integrarea pieței este exagerat de mult”, a spus ministrul sârb, adăugând că piețele fragmentate nu aduc beneficii Europei, care trebuie să fie mult mai hotărâtă și mai clară în obiectivele sale.

Serbia intenționează să investească 14,4 miliarde de euro până în 2035 în infrastructura energetică, urmărind în același timp creșterea capacității transfrontaliere de la 4.000 MW la 6.000 MW. „Cu trei interconexiuni viitoare, vom avea aproximativ 4 bcm de gaze, ceea ce va fi suficient pentru nevoile Serbiei. Dar odată cu infrastructura regională și conductele de gaze care trec prin Serbia, ne vom asigura că putem transporta un total de 20-25 miliarde de metri cubi prin Serbia, din sud spre nord”, a declarat ministrul sârb. Țara avansează și în sectorul energiei nucleare, cu perspectiva de a începe construcția proiectelor aflate în plan în 2032-2033.

Acordul pe termen lung semnat la sfârșitul lunii aprilie cu o companie greacă pentru furnizarea de GNL (gaz natural lichefiat) american către Albania și transformarea părții de sud-est a țării într-un hub de gaze sunt evoluții benefice pentru securitatea energetică a Albaniei, dar și pentru regiunea mai largă, a spus Enea Karakçi, ministrul Infrastructurii și Energiei din Albania. „Albania este, de asemenea, un simbol destul de bun pentru ceea ce UE dorește să realizeze, adică să aibă 100% surse regenerabile de energie. Beneficiem noi de acest lucru? Din păcate, nu. De ce? Pentru că, dacă ne uităm la directiva UE privind CBAM (Regulamentul privind gestionarea frontierelor cu carbon), Albania are o taxă zero pe carbon. Teoretic, ar trebui să fim norocoșii de la această masă. Cu toate acestea, ceea ce vedem este că, deoarece regulile nu au fost încă puse în aplicare, nu beneficiem de acest lucru. Așadar, încercăm să facem toate ‘sarcinile’ pe care UE ni le-a atribuit, le facem cu plăcere. Dar, pe de altă parte, vezi o contraparte neîncarnată de nicio persoană care este foarte strictă cu regulile, dar nu îți oferă nici măcar o ‘bomboană'”, a spus el.

Importanța conexiunilor energetice transfrontaliere în perioade de criză a fost subliniată de ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu, menționând că țara sa a fost expusă crizelor energetice și utilizării energiei ca armă împotriva ei timp de trei decenii. „Cel mai recent eveniment a avut loc pe 23 martie, când Rusia a vizat infrastructura Moldovei, principala linie interconectoare de înaltă tensiune cu România, aflată pe partea ucraineană”, a remarcat el. Datorită cooperării internaționale cu cei cinci Operatori de Sistem de Transport din regiune – România, Ucraina, Polonia, Slovacia și Ungaria – țara sa a reușit să evite o pană de curent.

Mariam Kvrivishvili, ministrul Economiei și Dezvoltării Durabile din Georgia, „vede” Georgia drept o verigă inseparabilă în securitatea energetică a Europei, menționând că țara joacă un rol crucial în susținerea sectorului energetic al UE și a independenței sale energetice, printr-o serie de conducte și infrastructură care trec pe teritoriul său. „Am lansat un proiect emblematic, cablul submarin al Mării Negre, pentru care suntem deosebit de încântați că am primit statutul PMI – Proiect de Interes Mutual – din partea UE la sfârșitul anului 2025. Aceasta înseamnă că energia electrică produsă în Georgia va fi conectată direct la piețele Uniunii Europene, cu o capacitate de 1.300 MW”, a remarcat ministrul georgian. Acest cablu submarin face parte și din Coridorul Verde de energie.