Negocierile SUA-Iran la Islamabad: Tensiuni, amenințări și perspective economice. Americanii susțin că oferă „concesii”, deși „Teheran extorchează pe toată lumea”

Negocierile dintre Statele Unite și Iran, desfășurate la Islamabad în weekend-ul din 11 aprilie 2026, s-au dovedit a fi o întâlnire marcată de tensiuni, amenințări și așteptări contradictorii. Deși ambele părți au trimis delegații de nivel înalt, progresul rămâne incert, iar Teheranul a pus condiții preliminare care blochează discuțiile directe.

Delegația SUA a fost condusă de vicepreședintele JD Vance, alături de: Steve Witkoff – emisarul special al președintelui Donald Trump, Jared Kushner – ginerele președintelui Trump. La sosire, Vance a fost întâmpinat de Asim Munir, șeful armatei pakistaneze, de ministrul de externe Mohammad Ishaq Dar, și de Natalie Baker, responsabilă de afacerile Ambasadei SUA din Islamabad. Delegația iraniană a fost condusă de: Mohammad Bagher Qalibaf – președintele Parlamentului Iranului și de Abbas Araqchi – ministrul de externe al Iranului.

Deși delegațiile s-au întâlnit la Islamabad, negocierile directe nu au putut începe din cauza unor condiții preliminare impuse de Teheran. Potrivit surselor diplomatice, Libanul și problema eliberării fondurilor iraniene blocate în străinătate sunt principalele obstacole în calea progresului. Iranienii insistă ca precondiții să fie îndeplinite înainte de a avea loc discuții directe. Această poziție dură a fost susținută de noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, care a declarat că țara va cere despăgubiri pentru toate pagubele de război. Inițial, s-a crezut că negocierile vor fi indirecte, prin intermediari pakistanezi. Însă, surse iraniene au declarat pentru CNN că discuțiile se desfășoară față în față, contrar așteptărilor anterioare. BBC a relatat că au loc discuții trilaterale directe între SUA, Iran și Pakistan. Un oficial american și o sursă regională au declarat că negocierile vor fi atât indirecte, cât și directe, ceea ce demonstrează fluiditatea și imprevizibilitatea acestui proces diplomatic.

Într-o dezvoltare semnificativă, SUA au acceptat să deblocheze activele iraniene aflate în diferite bănci asiatice, inclusiv în Qatar. Aceasta a fost prima decizie majoră luată în negocierile conduse de JD Vance. Decizia este legată de negocierile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Președintele Donald Trump a adoptat o poziție agresivă înainte de negocieri, declarând că: „Iranienii nu par să-și dea seama că nu au nicio carte în mână, în afară de extorcarea pe termen scurt a restului lumii folosind căile maritime internaționale.” Trump a mai spus că singurul motiv pentru care iranienii sunt încă în viață este pentru a negocia și a amenințat că dacă discuțiile din Pakistan nu vor avea rezultat, armata americană se va relansa în atac cu „cele mai bune muni și arme construite vreodată”.

Controlul Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitau 20% din țițeiul mondial înainte de război, este în centrul discuțiilor de pace. Iranul și SUA au declarat că strâmtoarea va fi redeschisă după ce au anunțat un armistițiu de două săptămâni, dar doar un număr mic de nave au trecut prin strâmtoare de atunci. Iranul intenționează să perceapă taxe de tranzit și să controleze accesul, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră a echilibrului de putere regional. Navele iraniene tranzitau strâmtoarea fără impedimente, în timp ce cele ale altor țări rămâneau blocate.

Perturbarea aprovizionării cu energie a alimentat inflația și a încetinit economia globală. Efectele sunt așteptate să dureze luni de zile, chiar dacă negocierile vor reuși redeschiderea strâmtorii. Razboiul din Iran se simte deja în buzunarele americanilor, fiind unul dintre factorii care l-a determinat pe Trump să negocieze.

Pakistanul a jucat un rol crucial în facilitarea negocierilor. Șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, considerat apropiat al președintelui Trump, a folosit relațiile sale cu Washington și legăturile tradiționale cu Teheran pentru a contribui la negocierea unui armistițiu. Autoritățile pakistaneze au salutat prezența delegației americane și au lăudat SUA pentru „angajamentul lor de a realiza o pace regională și globală durabilă”.

Vicepreședintele JD Vance a declarat că se așteaptă la un rezultat pozitiv, dar a avertizat: „Dacă vor încerca să ne joace, vor descoperi că echipa de negociere nu este deloc receptivă.” Islamabad se afla sub un blocaj fără precedent, cu mii de paramilitari și trupe ale armatei pe străzi, înainte de ceea ce premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a numit discuții „decisive”.

Negocierile SUA-Iran de la Islamabad reflectă complexitatea situației din Orientul Mijlociu. Deși ambele părți au trimis delegații de nivel înalt și SUA au făcut concesii inițiale, progresul rămâne blocat de condiții preliminare și poziții dure. Rezultatul acestor negocieri va avea implicații majore nu doar pentru regiunea din Orientul Mijlociu, ci și pentru economia globală, în special privind aprovizionarea cu energie și stabilitatea piețelor mondiale.