Criza globală a petrolului se joacă la… casele de pariuri. Iran filtrează accesul prin Strâmtoarea Ormuz, Trump reia amenințările cu „iadul pe pământ”

Conflictul escaladant din Orientul Mijlociu a declanșat o criză energetică și economică fără precedent, cu implicații profunde pentru economia globală. Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran și tensiunile crescânde cu Statele Unite și Israelul au creat o situație de instabilitate care amenință aprovizionarea mondială cu petrol și materii prime esențiale.

Platformele de pariuri predictive, în special Polymarket, au căpătat o influență neobișnuită asupra piețelor energetice globale. Traderii din sectorul energetic utilizează datele generate de aceste platforme pentru a anticipa evoluțiile pieței petrolului Brent. Intercontinental Exchange (ICE), principala platformă pentru tranzacționarea contractelor futures pentru petrol, a lansat recent un instrument care oferă acces direct la datele din piețele de predicție. Goldman Sachs a inclus, de asemenea, analiza acestor date în rapoartele sale dedicate pieței petrolului. Analiștii avertizează că influența crescândă a platformelor de pariuri predictive ar putea amplifica volatilitatea piețelor energetice, cu riscul ca un număr relativ mic de utilizatori anonimi să influențeze indirect piața globală a petrolului. Suspiciuni privind utilizarea informațiilor privilegiate au apărut, cu pariuri mari plasate cu doar câteva minute înainte de anunțuri majore.

Iranul a blocat inițial Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaz natural lichefiat. Ulterior, Teheranul a anunțat că va permite tranzitul navelor pe care le consideră „prietene”. Trei petroliere operate de companii din Oman, nava container CMA CGM, transportatorul de gaz natural lichefiat Sohar LNG (Mitsui), Green Sanvi și Danisa au reușit să traverseze strâmtoarea în primele zile ale lunii aprilie. Nava franceză CMA CGM și-a schimbat destinația în sistemul automat de identificare în „Owner France” pentru a semnala autorităților iraniene naționalitatea proprietarului. Datele de monitorizare arată că navele au oprit temporar transponderele în timpul traversării. Potrivit Ministerului Transporturilor din Japonia, aproximativ 45 de nave deținute sau operate de companii japoneze rămâneau blocate în regiune la începutul lunii aprilie.

Conflictul a redus oferta globală de petrol cu aproximativ o cincime, determinând creșteri vertiginoase ale prețurilor la combustibili și limitând stocurile de produse petrochimice necesare pentru fabricarea articolelor de uz cotidian. Asia, care reprezintă peste jumătate din producția mondială, este lovită cel mai grav. În Coreea de Sud, oamenii au cumpărat în panică saci de gunoi, iar guvernul a încurajat organizatorii de evenimente să reducă la minimum utilizarea articolelor de unică folosință. Taiwan a lansat o linie telefonică de urgență pentru producători rămași fără plastic, iar cultivatorii de orez au declarat că ar putea majora prețurile deoarece nu pot obține pungi sigilate sub vid. În Japonia, criza a stârnit temeri că pacienții cu insuficiență renală cronică nu vor putea beneficia de tratament din cauza lipsei tuburilor medicale din plastic utilizate în hemodializă. Producătorii de mănuși din Malaezia afirmă că lipsa unui produs derivat din petrol amenință aprovizionarea globală cu mănuși medicale.

Orientul Mijlociu furnizează 17% din nafta mondială, 30% din răsinile plastice, 45% din sulful necesar pentru îngrășăminte, 33% din heliu și 22% din uree și amoniac. Fermierii americani plătesc deja mai mult pentru îngrășăminte, iar în India, producătorii de prezervative semnalează perturbări cauzate de penuria de materiale de ambalare și ulei de siliciu.

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran a declarat că a vizat nava comercială MSC Ishyka, având legătură cu Israelul, în portul Khalifa Bin Salman din Bahrain. Forțele navale ale IRGC au susținut că nava a fost atacată în Strâmtoarea Ormuz și a luat foc. Comandamentul militar comun iranian Khatam al-Anbiya a afirmat că Iranul a folosit un nou sistem de apărare aeriană pentru a viza un avion de vânătoare american. Donald Trump a dat Iranului un ultimatum de 48 de ore (până luni, 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului) pentru a ajunge la un acord sau pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, amenințând că va „dezlănțui iadul” și va distruge centralele electrice iraniene. Anterior, la 26 martie, Trump le-a dat Teheranului 10 zile pentru a redeschide strâmtoarea.

Consiliul de Securitate al ONU era așteptat să voteze asupra unei rezoluții propuse de Bahrain pentru asigurarea libertății de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz. Votul, programat inițial pentru vineri, apoi reprogramat pentru sâmbătă, a fost amânat pentru săptămâna viitoare. Proiectul de rezoluție, dacă va fi adoptat, ar autoriza statele să folosească „toate mijloacele defensive necesare” pentru a asigura tranzitul prin strâmtoare.

Tulburările din sectorul materiilor prime exercită o presiune ascendentă asupra inflației globale și afectează creșterea economică. Producătorii plătesc mai mult pentru energie și materii prime, ceea ce afectează marjele de profit și determină creșterea prețurilor pentru consumatori. Fondul Monetar Internațional a avertizat că „toate drumurile duc la creșterea prețurilor și la încetinirea creșterii economice”. Analiștii de la J.P. Morgan au susținut că „principala provocare s-a mutat de la preț la penuria fizică” și că „Asia nu se mai află într-o fază pur preventivă”. Unii producători de bunuri de larg consum amână achizițiile de materii prime, în speranța că prețurile vor scădea odată cu soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu. Chiar dacă situația se normalizează, experții estimează că va mai trece cel puțin câteva luni până când sectorul plasticului din Asia va reveni la o stare de normalitate.