Portul Constanța, tot mai important în arhitectura strategică a Europei: Nicușor Dan cere fonduri europene suplimentare pentru conectivitate și infrastructură

Portul Constanța și marile coridoare de transport care traversează România capătă o importanță strategică tot mai mare în actualul context regional, marcat de războiul din Ucraina și de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Mesajul a fost transmis de președintele României, Nicușor Dan, după întâlnirea avută la Palatul Cotroceni cu Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism.

Șeful statului a subliniat că România trebuie să își valorifice mai bine poziția geostrategică în arhitectura generală a conectivității europene. În acest cadru, Portul Constanța, coridoarele Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și axele Rin – Dunăre devin esențiale nu doar pentru fluxurile comerciale, ci și pentru mobilitatea militară, într-un moment în care infrastructura de transport nu mai poate fi privită exclusiv printr-o lentilă economică. Referirea explicită la Portul Constanța confirmă încă o dată că România deține unul dintre cele mai importante puncte logistice de la Marea Neagră. În actualul context de securitate, portul nu mai este doar o platformă comercială majoră, ci și un element-cheie în reconfigurarea rutelor europene de transport, aprovizionare și sprijin regional. Nicușor Dan a arătat că România trebuie să acceseze mai mult din fondurile europene suplimentare destinate interconectivității, inclusiv pentru implementarea Coridorului vertical. Mesajul este unul cu greutate: fără investiții accelerate și fără o conectare coerentă între port, infrastructura rutieră și cea feroviară, avantajul geografic al României riscă să rămână doar o promisiune strategică insuficient valorificată.

Președintele a invocat și necesitatea continuării marilor proiecte de infrastructură rutieră, menționând explicit A1, Sibiu–Pitești, A7 – Autostrada Moldovei și A8 – Autostrada Unirii. În logica prezentată la Cotroceni, aceste investiții nu țin doar de dezvoltarea economică internă, ci de capacitatea României de a funcționa ca stat-pivot între Europa Centrală, Marea Neagră, Ucraina și Republica Moldova. În același timp, Nicușor Dan a insistat că securitatea României și, implicit, a Europei depinde și de extinderea în siguranță a coridoarelor europene de transport către Ucraina și Republica Moldova. Din această perspectivă, infrastructura nu mai este doar o temă de dezvoltare, ci una de reziliență strategică, integrare regională și consolidare a Pieței Unice.

Declarația președintelui vine într-un moment în care Portul Constanța este tot mai des invocat în marile discuții europene despre securitate, logistică și conectivitate. Rămâne însă întrebarea esențială: va reuși România să transforme această recunoaștere strategică într-un val real de investiții și proiecte finalizate la timp?