Inițiativa lui Stelian Ion (USR) devine lege: Incriminarea penală a ultrajului judiciar se extinde și asupra executorilor judecătorești

Deputatul constănțean al USR Stelian Ion este inițiatorul unei propuneri legislative care urmărește extinderea sferei persoanelor protejate prin incriminarea faptei de ultraj judiciar și în cazul executorilor judecătorești. Proiectul a fost deja adoptat de Senat în data de 16 martie 2026, iar în prezent se află în circuitul Camerei Deputaților, care este for decizional și urmează să dea votul final.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă propune aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 279 alin. (1)-(3) din Codul penal, care incriminează ultrajul judiciar, și în cazul faptelor comise împotriva executorilor judecătorești, atunci când acestea au loc în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestora. Autorii proiectului arată că forma asimilată a ultrajului judiciar, reglementată în prezent la alin. (4) al aceluiași articol, este incidentă atunci când subiectul pasiv este un avocat. În acest context, inițiativa urmărește extinderea aceleiași logici juridice și asupra executorilor judecătorești, având în vedere rolul acestora în înfăptuirea actului de justiție.

„Prezenta inițiativă legislativă urmărește extinderea sferei persoanelor protejate prin incriminarea faptei de ultraj judiciar și în cazul executorilor judecătorești”, se arată în document. Expunerea de motive subliniază că executarea silită reprezintă ultima fază a procesului civil și este înfăptuită de executorul judecătoresc. Totodată, este invocată jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia executarea hotărârilor judecătorești reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, executarea fiind considerată parte integrantă a „procesului”, în sensul art. 6 din Convenție.

În argumentarea proiectului se arată că executorul judecătoresc, învestit cu autoritatea forței publice pentru aducerea la îndeplinire a actelor de executare, îndeplinește un serviciu de interes public, sub coordonarea și controlul Ministerului Justiției. De asemenea, inițiatorii susțin că obiectul juridic protejat de infracțiunea de ultraj judiciar este cel al înfăptuirii justiției, respectiv funcționarea neîntreruptă a procesului judiciar, cu asigurarea autorității și prestigiului necesare. În acest cadru, se arată că justiția nu poate fi înfăptuită în lipsa asigurării integrității fizice și psihice a celor care participă esențial la actul de justiție. Proiectul pleacă de la ideea că, dacă legiuitorul a recunoscut deja explicit nevoia de protecție penală întărită pentru avocați, același raționament trebuie aplicat și executorilor judecătorești, mai ales în contextul în care aceștia acționează în teren, merg frecvent la domiciliul sau sediul debitorilor și se află adesea în situații tensionate, cu risc direct de reacții violente.

„Orice acțiune violentă exercitată împotriva acestora, atunci când vizează atribuțiile lor, afectează fără îndoială procesul de executare silită, lezând prestigiul autorității publice și al justiției”, se precizează în expunerea de motive.

Textul mai arată că executorii judecătorești pun în executare hotărâri care vizează patrimoniul sau situația locativă a persoanelor executate silit, se deplasează frecvent la domiciliul ori sediul debitorilor și sunt uneori însoțiți în teren de organe de ordine publică, tocmai pentru că sunt expuși unor reacții agresive. Inițiatorii mai invocă și faptul că, în percepția publicului, executorii judecătorești reprezintă „fața vizibilă” a statului în faza de executare silită. Din această perspectivă, tratamentul juridic diferențiat față de judecători, procurori și avocați — în sensul unei protecții penale inferioare — nu ar fi justificat, câtă vreme valoarea socială ocrotită este aceeași: buna înfăptuire a justiției, inclusiv în faza executării silite.

Tot în expunerea de motive se arată că forma asimilată a ultrajului judiciar include chiar și membrii de familie ai magistraților, ceea ce indică o extindere evidentă a sferei persoanelor protejate. În acest context, autorii susțin că analiza trebuie să pună accent pe persoana protejată — magistrat, membru de familie al magistratului, avocat și, în viziunea noii propuneri, executor judecătoresc — și nu exclusiv pe autoritatea judecătorească în sens restrâns. Potrivit documentului, instanțele au interpretat deja noțiunea de „judecător” din infracțiunea de ultraj judiciar într-un sens extins, incluzând și judecătorii Curții Constituționale, deși aceștia au un statut profesional distinct de cel al magistraților. Inițiatorii mai susțin că propunerea legislativă nu are impact bugetar, iar în plan social ar putea contribui la sporirea protecției penale a executorilor judecătorești și la reducerea incidenței comportamentelor violente sau intimidante îndreptate împotriva acestora. În perspectivă, proiectul ar putea consolida și percepția publică asupra autorității actului de justiție, prin executarea promptă a hotărârilor judecătorești.

Prin urmare, inițiativa semnată de deputatul constănțean USR Stelian Ion a trecut deja de prima Cameră sesizată, Senatul, care a adoptat proiectul pe 16 martie 2026, iar acum se află la Camera Deputaților, unde urmează votul final.