Încep lucrările: Portul Constanța va fi dotat cu infrastructura necesară pentru alimentarea navelor cu energie electrică, direct de la cheu

România a pornit o investiție importantă în Portul Constanța, într-un moment în care competiția logistică, presiunea energetică și repoziționarea economică din regiunea Mării Negre devin tot mai vizibile. Este vorba despre un proiect de peste 86 de milioane de lei, fără TVA, prin care portul va fi dotat cu infrastructura necesară pentru alimentarea navelor cu energie electrică direct de la cheu, fără ca acestea să mai țină pornite motoarele auxiliare în timpul staționării.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a anunțat emiterea ordinului de începere a lucrărilor pentru realizarea condițiilor electrice de racordare a navelor la cheu. Practic, este vorba despre introducerea tehnologiei „cold ironing” pentru 10 dane din Portul Constanța, o soluție deja folosită în marile porturi care încearcă să reducă poluarea, zgomotul și costurile operaționale. Prin acest sistem, navele aflate la cheu vor putea fi alimentate cu energie de la țărm, chiar și atunci când motoarele principale și auxiliare sunt oprite. Miza nu este una minoră și nici pur tehnică. În realitate, această investiție înseamnă adaptarea Portului Constanța la noile standarde europene de mediu și eficiență, dar și o încercare de a-l transforma într-un punct logistic mai competitiv în Europa de Est. Tehnologia va putea deservi o gamă largă de nave:

nave de croazieră

nave RO-RO

feriboturinave multifuncționale

nave de marfă vrac

nave tanc

Potrivit datelor prezentate, sistemul va putea răspunde indiferent de dimensiunea navei, de tensiunea de alimentare, de frecvență sau de sporul de putere solicitat. Cu alte cuvinte, proiectul nu este gândit pentru o categorie restrânsă de operatori, ci pentru o utilizare extinsă, capabilă să susțină mai multe tipuri de trafic naval.

Contractul de proiectare și execuție are o valoare de 86.129.240,43 lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin programul Connecting Europe Facility – CEF Transport. Durata lucrărilor este estimată la 27 de luni, adică 2 ani și 3 luni. Acest detaliu este important, pentru că arată că investiția nu este doar o inițiativă locală, ci face parte dintr-o logică europeană mai amplă, în care infrastructura de transport trebuie să devină mai puțin poluantă, mai eficientă și mai bine conectată la noile cerințe energetice.

La prima vedere, alimentarea navelor de la țărm poate părea un detaliu tehnic. În realitate, efectele sunt multiple. În primul rând, se reduce nivelul de zgomot din zona portuară și din proximitatea comercială și urbană. În al doilea rând, scad emisiile de carbon generate de navele care, în mod normal, își țin motoarele pornite pentru a-și asigura energia necesară în timpul staționării. În al treilea rând, apar beneficii directe pentru operatori și pasageri: mai puține vibrații la bord, condiții mai confortabile pentru navele de croazieră și costuri de funcționare mai mici. Mai mult, potrivit informațiilor disponibile, navele vor putea fi conectate inclusiv la resurse de energie regenerabilă, în special eoliană și solară, ceea ce ar însemna o reducere suplimentară a amprentei de carbon.

Dincolo de limbajul tehnic și de formulările administrative, adevărata miză este alta: Portul Constanța încearcă să-și întărească statutul de hub regional. În actualul context geopolitic și economic, orice investiție care crește eficiența, atractivitatea și capacitatea operațională a portului poate conta enorm. Constanța nu mai este de mult doar un port important pentru România. Ea a devenit un punct critic pentru fluxurile comerciale din regiune, pentru coridoarele de transport și pentru repoziționarea economică a Europei de Est. În acest context, modernizarea infrastructurii energetice nu este doar o chestiune de imagine „verde”, ci și una de competitivitate.

Dacă portul oferă condiții mai bune, costuri mai mici și standarde moderne de operare, atunci poate atrage un trafic mai mare de mărfuri și mai mulți operatori interesați să folosească această rută. Iar într-o regiune în care logistica, energia și securitatea economică sunt tot mai strâns legate, astfel de investiții devin parte dintr-o strategie mai amplă. Pe hârtie, proiectul arată bine: bani europeni, obiective clare, tehnologie modernă, beneficii de mediu și promisiunea unei creșteri de competitivitate. În practică însă, adevărata evaluare va veni abia după finalizarea lucrărilor. Pentru că în România nu lipsesc anunțurile ambițioase, ci continuitatea, ritmul și capacitatea de a transforma investițiile în avantaje reale. Dacă lucrările vor fi duse la capăt la timp și dacă sistemul va funcționa la parametrii promiși, Portul Constanța poate câștiga nu doar în eficiență, ci și în relevanță strategică. Iar într-o perioadă în care Marea Neagră devine tot mai importantă economic și geopolitic, fiecare astfel de pas contează.