Statul intră în regim de criză – Plafonează adaosuri la carburanți și pune ochii pe exporturi. Ivan (Energie) promite că „fiecare ban” încasat suplimentar la buget se va întoarce la populație și firme

Guvernul Bolojan pregătește o intervenție pe piața carburanților, sub presiunea conflictului din Orientul Mijlociu și a riscului ca șocul petrolier să lovească direct economia românească. Mesajul transmis luni de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, este limpede doar pe jumătate: statul intră în regim de criză, plafonează adaosuri, pune ochii pe exporturi și promite că „fiecare ban” încasat suplimentar la buget se va întoarce la populație și firme. În același timp însă, ministrul evită orice garanție reală privind cât va ajunge motorina, dacă se va raționaliza carburantul și cât de adânc va fi impactul.

Executivul urmează să adopte marți o ordonanță de urgență prin care declară situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Măsura ar urma să fie aplicată inițial pentru șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă din trei în trei luni, atât timp cât persistă circumstanțele internaționale care au generat această decizie. În pachetul anunțat de Guvern intră mai multe măsuri excepționale: limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime folosite la producerea acestora, control mai strict asupra exporturilor și livrărilor intracomunitare, reducerea cantității de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final și monitorizarea permanentă a pieței de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței. În plus, pentru exportul sau livrările intracomunitare de benzină și motorină va fi necesar acordul prealabil scris al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei.

Bogdan Ivan a vorbit și despre limitarea exporturilor de diesel și despre plafonarea adaosului comercial la 50% din media anului 2025, prezentând totul drept un mecanism anti-speculă. Tot el a susținut că ANAF, Consiliul Concurenței și ANPC vor putea verifica în profunzime companiile din domeniu, tocmai pentru a bloca eventualele abuzuri și creșteri speculative. Pe fond, Guvernul transmite că încearcă să țină combustibilul în țară și să împiedice migrarea produselor către piețe unde prețurile sunt mai mari decât în România. Aici este, de fapt, miza reală a întregului pachet: nu doar protejarea consumatorului, ci și conservarea stocurilor și a fluxurilor interne într-un moment în care regiunea poate intra rapid într-o spirală de penurie, panică și scumpiri accelerate.

Cu toate acestea, ministrul Energiei a negat, cel puțin pentru moment, că s-ar pune problema limitării vânzărilor către populație. „În momentul de față nu se pune problema de așa ceva”, a spus Ivan, adăugând că România are resurse suficiente și că au fost făcute demersuri pentru redeschiderea Petrotel și creșterea capacității de rafinare. Cu alte cuvinte, Guvernul spune că nu va raționaliza carburantul acum, dar în același timp construiește exact arhitectura administrativă a unei piețe aflate sub control de criză. Și mai relevant este că ministrul a refuzat să excludă scenariul unei noi explozii a prețurilor. Întrebat dacă motorina poate ajunge la 15 lei litrul, Bogdan Ivan a răspuns că nu are „glob de cristal” și că nimeni nu poate spune cu exactitate cât va dura conflictul, cine va ataca, ce instalații petroliere sau de gaze vor fi lovite și cum va reacționa piața. Practic, Guvernul admite că nu poate controla cauza crizei, ci doar încearcă să amortizeze șocul.

În paralel, Ivan încearcă să vândă public ideea că statul nu va profita de pe urma scumpirilor. El a afirmat că fiecare ban suplimentar ajuns la buget din creșterea prețurilor la combustibil ar trebui întors către firmele românești și populație, eventual prin scheme ulterioare de reducere de taxe sau de diminuare a unor contribuții plătite la litrul de carburant. Problema este că, deocamdată, această promisiune rămâne la nivel declarativ. Nu există încă un mecanism clar, un calendar ferm sau o formulă concretă prin care românii să vadă efectiv compensarea. Ministrul a mai susținut că măsurile vor fi actualizate săptămânal, iar dacă va fi nevoie chiar o dată la cinci zile, în funcție de evoluția contextului internațional. Asta arată nu flexibilitate, ci gravitatea momentului: Guvernul se pregătește să conducă piața combustibililor aproape din avarie în avarie, într-un climat în care predictibilitatea economică devine un lux.

În prezent, Executivul invocă și măsurile deja existente pentru sectoarele afectate: transportatorii beneficiază de o bonificație de 85 de bani pe litru, iar agricultorii de o reducere de 2,6 lei pe litru din acciza la motorină. Bogdan Ivan a evaluat impactul măsurilor pentru transportatori la aproximativ 600 de milioane, la un nivel similar cu sprijinul acordat fermierilor. Dincolo de formulările oficiale, realitatea este una singură: Guvernul a intrat în logica economiei de război pe piața carburanților, chiar dacă evită încă să o spună frontal. Când statul declară criză, plafonează adaosuri, pune filtre pe exporturi, reduce componente obligatorii din carburanți și promite controale în „bucătăria” companiilor, înseamnă că pericolul nu mai este teoretic. România nu mai discută despre o simplă scumpire la pompă, ci despre riscul ca energia de bază a economiei să devină o problemă de securitate economică și socială.

Dacă tensiunile externe continuă, toate aceste măsuri nu vor face decât să încetinească impactul, nu să-l anuleze. Iar între promisiunea că „nu se pune problema” și refuzul de a exclude motorina la 15 lei pe litru, Guvernul lasă deja să se vadă adevărul pe care încearcă să-l îmbrace administrativ: România intră într-o perioadă în care combustibilul nu va mai fi doar o marfă, ci un test de rezistență pentru economie și pentru populație.