Europa în fața unui șoc energetic fără precedent: Criza din Orientul Mijlociu și răsturnarea de situație la Strâmtoarea Ormuz

După ce inițial au refuzat apelul lui Donald Trump pentru ajutor în deblocarea Strâmtorii Ormuz, cinci țări-lider din Europa — Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Marea Britanie — au anunțat joi, într-o declarație comună cu Japonia, că vor lua măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice și sunt gata să se alăture eforturilor pentru a asigura trecerea în siguranță a navelor prin strâmtoare. Decizia vine ca o răsturnare dramatică de situație. Inițial, Europa refuzase ajutorul cerut de Trump, care a reacționat iritat, anunțând că analizează retragerea SUA din NATO. Acum, marile puteri europene s-au răzgândit și trimit ajutor în Orient.

Declarația comună a celor șase țări — din care cinci sunt membre ale G7 — condamnă atacurile Iranului în termenii cei mai fermi și solicită Teheranului să-și înceteze imediat acțiunile. Țările cer un moratoriu imediat și general asupra atacurilor împotriva infrastructurilor civile, în special a instalațiilor petroliere și gaziere din Golf. Comunicatul promite colaborare cu anumite țări producătoare de energie pentru a crește producția și a stabiliza piețele. De asemenea, salută eliberarea rezervelor strategice de petrol și anunță alte măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice.

Paralizarea aproape totală a Strâmtorii Ormuz de către Teheran, prin care tranzitează în mod normal o cincime din producția mondială de petrol și gaz natural lichefiat, a dus la o creștere puternică a prețului hidrocarburilor, cu impact economic global. Agenția Internațională a Energiei (AIE) a eliberat 400 de milioane de barili din rezervele sale strategice de țiței pentru a calma piețele și s-a declarat gata să deblocheze și mai multe stocuri. O reuniune de criză a Organizației Maritime Internaționale (OMI) se desfășoară la Londra, cu obiectivul de a găsi măsuri practice pentru asigurarea securității în strâmtoare, unde 20.000 de marinari sunt blocați pe aproximativ 3.200 de nave. Regatul Unit a anunțat că lucrează la un plan împreună cu parteneri din Europa, Golf și Statele Unite pentru a restabili traficul maritim. Iran a autorizat trecerea câtorva nave din țări considerate aliate, dar avertizează că va bloca pe cele din țări considerate ostile.

Situația se agravează dramatic cu atacurile asupra Qatarului. QatarEnergy, compania qatareză de stat și unul dintre cei mai importanți furnizori de energie de pe glob, avertizează că este posibil să suspende contracte de furnizare de energie inclusiv către țări europene, pe fondul atacurilor Iranului. Producția totală de GNL a fost redusă cu aproximativ 17% — o scădere masivă într-un moment în care Qatar joacă un rol esențial în alimentarea pieței globale. Distrugerile provocate de atacurile iraniene asupra instalațiilor de gaz de la Ras Laffan — al doilea exportator mondial de gaz natural lichefiat — se ridică la 12,8 milioane de tone anual. Revenirea la normal ar putea dura între trei și cinci ani, în funcție de evoluția situației de securitate. La acestea se adaugă pierderi economice de aproximativ 20 de miliarde de dolari anual, transformând aceste atacuri într-una dintre cele mai grave crize de aprovizionare din istoria recentă a companiei, care până acum fusese considerată un furnizor stabil și predictibil.

QatarEnergy ia în calcul invocarea clauzei de forță majoră, care permite suspendarea contractelor în situații excepționale. Impactul nu se reduce doar la gazul lichefiat, ci și asupra altor produse: gaz condensat, gaz petrolier lichefiat (GPL), heliu, nafta, sulf. Sunt vizate și proiecte majore evaluate la 26 de miliarde de dolari, dezvoltate în parteneriat cu companii internaționale, inclusiv gigantul american ExxonMobil. Reducerea producției ar putea afecta livrarile către parteneri importanți, cum sunt Italia, Belgia, Coreea de Sud și China. QatarEnergy avertizează că producția nu poate fi restabilită complet atât timp cât conflictul din regiune continuă.

Șocul energetic din Qatar riscă să agraveze criza energetică globală, în condițiile în care GNL-ul qatarez a devenit esențial pentru Europa și Asia, mai ales după reconfigurarea fluxurilor de energie din ultimii ani. Pentru perioada următoare, reducerea livrărilor de GNL ar putea duce la creșteri suplimentare ale prețurilor la energie, presiuni asupra economiilor europene și competiție mai dură între state pentru resurse. Într-o perioadă deja marcată de instabilitate economică și inflație, Europa se confruntă cu o nouă amenință existențială la securitatea energetică.

Iranul lovește puternic o mare rafinărie din Israel

O rachetă iraniană a lovit joi complexul rafinăriei de petrol din Haifa, au confirmat pentru CNN trei surse israeliene, informează News.ro. Echipele de urgenţă au fost trimise la faţa locului pentru a evalua amploarea pagubelor. Nu s-au semnalat victime.

Autoritatea israeliană pentru incendii şi salvare a declarat că echipajele efectuează căutări la faţa locului şi lucrează pentru a stinge un incendiu care a izbucnit, în timp ce alte echipe verifică dacă există vreun incident implicând materiale periculoase. Rafinăriile de petrol ale Grupului Bazan reprezintă una dintre cele mai mari companii energetice din Israel, operând principala instalaţie de rafinare pentru producţia de combustibil şi produse chimice din zona Golfului Haifa.

Conform armatei israeliene, impacturile de la rafinăriile de petrol din Haifa au fost cauzate de fragmente căzute în urma interceptării unei rachete balistice iraniene, scrie The Times of Israel.

Armata subliniază că nu au existat impacturi directe ale rachetelor asupra instalaţiilor din oraşul de pe coasta de nord. Pe de altă parte, Ministerul Protecţiei Mediului a anunţat că personalul său, împreună cu echipele de intervenţie în situaţii de urgenţă, se îndreaptă spre rafinăria de petrol Bazan, după ce aceasta a fost lovită de fragmente de rachetă iraniană. „În acest moment, circumstanţele incidentului sunt în curs de investigare”, se arată într-un comunicat. „Ministerul se află în contact permanent cu toate agenţiile relevante, monitorizează evoluţia situaţiei şi va oferi detalii suplimentare, după cum va fi necesar. Publicul este rugat să se abţină de la răspândirea informaţiilor nefondate şi să se bazeze doar pe comunicatele oficiale”, transmite Ministerul Mediului.