Grecia desfășoară trupe în Marea Mediterană de Est: Atena profită de criza regională, speră să elimine armata turcă din Cipru și să facă reunificarea cu insula

Publicația turcă Haberler susține că Grecia ar folosi tensiunile apărute după conflictul dintre SUA-Israel și Iran pentru a-și extinde prezența militară în regiune. Potrivit acesteia, desfășurările de trupe ale Atenei în Marea Mediterană de Est, în Cipru și chiar în Bulgaria ar putea face parte dintr-o strategie menită să modifice echilibrul de forțe din zonă.

Activitatea militară din estul Mediteranei și din Balcani s-a intensificat după atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Atena a văzut o oportunitate în războiul din Orientul Mijlociu și a anunțat mai multe măsuri militare, inclusiv desfășurări de echipamente și trupe în zone apropiate de Turcia. Grecia a trimis sisteme de apărare antiaeriană Patriot pe insula Kerpe, situată la aproximativ 50 de mile de coasta Turciei, iar în Cipru a desfășurat două fregate și patru avioane de luptă F-16. Publicația turcă interpretează aceste mișcări drept parte a unei strategii prin care Grecia ar încerca să schimbe echilibrul militar din regiune.

Ministrul grec de externe, Nikos Dendias, a făcut o declarație care a stârnit reacții puternice. Referindu-se la tensiunile din zonă, acesta a afirmat că situația ar putea reprezenta „o oportunitate de a elimina armata turcă din Cipru”. Declarația a alimentat noi dispute între Ankara și Atena, iar presa turcă susține că pașii militari ai Greciei trebuie analizați în acest context. Guvernul grec a justificat trimiterea fregatelor și a avioanelor F-16 în Cipru prin prăbușirea unei drone în sudul insulei. Decizia a fost luată rapid și a fost interpretată de unele voci drept un semn că activitatea militară în estul Mediteranei ar putea continua să crească. Desfășurarea unui sistem Patriot pe insula Kerpe, despre care publicația turcă spune că ar trebui să aibă un statut nemilitarizat, este prezentată ca un pas important în ceea ce privește echilibrul militar din Marea Egee.

Atena a anunțat vineri că va contribui la consolidarea apărării aeriene a Bulgariei. Planul prevede trimiterea unor sisteme Patriot și a unor avioane F-16 pentru a sprijini protejarea spațiului aerian bulgar. Ziarul grec Ekathimerini a relatat despre această decizie sub titlul „Scutul de apărare aeriană al Greciei se extinde până în Bulgaria”. Conform planului, sistemele Patriot ale Forțelor Aeriene elene ar urma să asigure protecție antibalistica în anumite regiuni ale Bulgariei, iar două avioane F-16 ar putea participa la misiuni pornind de pe insula Limnos. Scopul principal al acestor sisteme este protejarea infrastructurii energetice critice de pe coasta Mării Negre a Bulgariei împotriva unor eventuale atacuri.

Publicația turcă mai subliniază că Bulgaria găzduiește infrastructură militară americană, inclusiv aeronave F-35, avioane-cisternă și avioane de transport, care au fost desfășurate anterior pe aeroportul din Sofia. Sunt evidențiate și rutele energetice și logistice din regiune. Rețeaua de gaze naturale a Bulgariei este conectată la două coridoare majore: unul care vine din Grecia și altul din Turcia. În plus, portul Alexandroupoli a devenit, din 2022, un punct important pentru transportul trupelor NATO și al echipamentelor militare către Bulgaria și România. Potrivit unor surse de securitate citate în articol, și partea turcă ar analiza noi măsuri. Printre acestea s-ar afla planuri pentru consolidarea securității Republicii Turce a Ciprului de Nord, inclusiv posibilitatea desfășurării de avioane de luptă F-16 pe insulă.

Cipru, a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană, are o istorie politică complexă și tumultuoasă, marcată de conflicte etnice și diviziuni geopolitice care persistă până în prezent. Insula, aparținătoare a Greciei din punct de vedere istoric, a fost sub control otoman timp de trei secole, până în 1878, când a trecut sub administrație britanică după Congresul din Berlin. Perioada colonială britanică a durat 82 de ani și a fost marcată de dezvoltare economică, dar și de creșterea conștienței naționale cipriote. În 1960, Cipru a obținut independența, cu o constituție care prevedea o guvernare comună a majorității grecești și a minorității turce. Totuși, constituția s-a dovedit instabilă. În 1963, tensiunile etnice au escaladat, iar conflictele între ciprioții greci și ciprioții turci au devenit violente. Situația s-a agravat în 1974, când o lovitură de stat militară în Grecia a inspirat o tentativă de unire a Ciprului cu Grecia (enosis). Răspunsul Turciei a fost invazia militară a insulei, justificată ca intervenție pentru protejarea minorității turce.

Invazia turcă din 1974 a dus la divizarea insulei. Armata turcă a ocupat aproximativ 36% din teritoriul Ciprului, în principal în nord. Peste 200.000 de ciprioți greci au fost forțați să se evacueze din nord, iar aproximativ 45.000 de turci au fost deplasați din sud. Această divizare a devenit de facto permanentă. În 1983, partea turcă a insulei a declarat unilateral independența, proclamând Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN). Totuși, această entitate nu a fost recunoscută internațional decât de Turcia. Republica Cipru, controlată de ciprioți greci, rămâne singurul guvern recunoscut internațional, iar ONU menține o zonă tampon (Zona Tampon a ONU) între cele două entități. Turcia menține o prezență militară semnificativă în Cipru de Nord, cu aproximativ 30.000 de soldați desfășurați pe insulă. Această prezență militară este o problemă majoră în negocierile de reunificare și o sursă de tensiune constantă cu Grecia și cu Uniunea Europeană. Cipru este membru al UE din 2004, dar doar zona controlată de ciprioți greci beneficiază de drepturi și obligații pline. De-a lungul deceniilor, au existat mai multe runde de negocieri pentru reunificarea insulei, mediate de ONU. Cea mai apropiată de succes a fost în 2004, când a fost prezentat planul Annan. Totuși, ciprioții greci au respins planul într-un referendum, în timp ce ciprioții turci l-au acceptat. Negocierile au continuat, dar progresul a fost minim. Situația rămâne blocată: ciprioții greci cer retragerea trupelor turce și o reunificare care să garanteze drepturi egale pentru ambele comunități, în timp ce ciprioții turci și Turcia insistă pe o soluție care să recunoască autonomia nord-cipriote și să mențină o prezență militară turcă.