Constanța se… închide, la propriu: Județul cu cele mai multe dizolvări de firme, creștere alarmantă de peste 75% față de ianuarie 2025

Haosul economic se intensifică în România. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 47,22% în ianuarie 2026, ajungând la 5.403, comparativ cu 3.670 în ianuarie 2025, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Constanța, ca port și centru economic major, se află în centrul acestei crize, cu 291 de dizolvări — o creștere alarmantă de 75,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Constanța se situează pe locul doi la nivel național în ceea ce privește numărul de firme dizolvate, după București (998 de firme, plus 50,3%), dar cu o creștere procentuală semnificativ mai mare. Această cifră reflectă o criză profundă a sectorului privat din județ, care depășește media națională și semnalează o colapsare accelerată a economiei locale. Comparativ cu alte județe mari, Constanța depășește Cluj (273 de firme, plus 52,51%), Timiș (248, plus 65,33%), Ilfov (235, plus 55,63%), Dolj (206, plus 82,3%) și Brașov (200, plus 56,25%). Doar București, cu o bază economică și o populație mult mai mare, înregistrează un număr mai ridicat de dizolvări absolute. Totuși, rata de creștere a Constanței — 75,3% — o plasează printre cele mai afectate regiuni din țară.

La nivel național, domeniul cu cele mai multe dizolvări rămâne comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 1.021 de dizolvări (creștere de 6,8%). Pentru Constanța, un port comercial și centru de distribuție, acest sector este crucial. Dizolvările în comerț și logistică afectează direct lanțurile de aprovizionare și economia locală. Alte domenii cu impact major includ activitățile profesionale, științifice și tehnice (397 dizolvări la nivel național, plus 17,11%), construcții (393, plus 2,34%) și industria prelucrătoare (369, plus 17,89%). Pentru Constanța, sectorul construcțiilor este deosebit de vulnerabil, dat fiind planurile de dezvoltare a portului și a infrastructurii costiere — planuri care se confruntă cu blocaje legislative și economice.

Creșterea de 75,3% a dizolvărilor în Constanța semnalează o criză de încredere și viabilitate în mediul de afaceri local. Factori precum legislația restrictivă (Legea Nordis, noile prevederi privind securitatea la incendiu), incertitudinea economică globală și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor energiei și logisticii maritime au contribuit la această colapsare. Pentru un județ care depinde de comerț, transporturi, turism și industrie, pierderea a 291 de firme în doar o lună reprezintă o lovitură devastatoare. Aceasta se traduce în locuri de muncă pierdute, venituri fiscale reduse pentru administrația locală și o spirală descendentă a investițiilor și încrederii în economie.

Declinul accelerat al numărului de firme active în Constanța necesită intervenții urgente la nivel local și național. Reducerea barierelor legislative, sprijin pentru restructurarea și relansarea afacerilor, și o strategie coerentă de atragere a investițiilor sunt esențiale pentru a opri emorragia economică din județ. Fără acțiuni concrete, Constanța riscă să devină o regiune de stagnare economică, cu consecințe grave pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltarea regională.