Portul Constanța pe cale de preluare integrală de către stat. Infrastructura portuară devine instrument de politică economică și securitate națională în era tensiunilor geopolitice

Statul român se pregătește să preia integral Portul Constanța, prin răscumpărarea participației de 20% deținute de Fondul Proprietatea. Decizia marchează o schimbare strategică majoră în gestionarea infrastructurii portuare și semnalează o viziune pe termen lung asupra unui activ critic pentru economia națională și regională.

Ordinul administrativ emis recent de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare nu este o coincidență. Este piesa unui puzzle mai mare: transformarea Portului Constanța într-un hub logistic de clasă mondială, integral controlat de statul român. Statul a deja aprobat răscumpărarea participației Fondului Proprietatea din Compania Națională Aeroporturi Bucureești. Acum, același model se aplică Portului Constanța. Ministerul Transporturilor, care deja deține 80% din port, intenționează să cumpere direct participația minoritară de 20% a Fondului Proprietatea.

Procedura a fost aprobată în ședința acționarilor din 9 ianuarie 2026. Urmeaza ca acțiunile să fie evaluate de un evaluator independent, iar apoi Ministerul Transporturilor va prezenta o propunere de preț pentru titlurile Fondului Proprietatea. Planul a fost avizat cu majoritate de voturi (80%), ceea ce înseamnă că Fondul Proprietatea a votat împotrivă sau s-a abținut. Această strategie nu este nouă pentru România. Statul consolidează controlul asupra infrastructurii critice, aliniindu-se la modelul european unde porturile majore sunt gestionate de entități publice sau în parteneriate public-private bine structurate.

Preluarea integrală a Portului Constanța este mai mult decât o simplă tranzacție financiară. Este o declarație de intenție: România vrea să controleze integral o resursă strategică de importanță critică pentru economia sa și pentru regiunea Mării Negre. Portul este poarta României către fluxurile comerciale globale, o fereastră către Asia și o resursă strategică în contextul geopolitic actual. Cu tensiuni în regiune și reorientări ale rutelor comerciale, un port modern și eficient, integral controlat de stat, devine un instrument de politică economică și de securitate națională.

Investiția de 164,9 milioane lei în modernizarea infrastructurii de apă și canalizare este doar vârful aisbergului. Dacă România rămâne angajată în dezvoltarea portului și atrage investiții private, estimările pentru investiții totale ar putea ajunge la 2 miliarde euro în următorii ani. Proiectarea infrastructurii va dura opt luni, până în septembrie 2026. După aceea, vor urma fazele de execuție, care ar putea dura 3-5 ani. Dar aceasta este doar faza inițială. Investiții ulterioare în terminale de container, facilități de depozitare, sisteme de transport intern și digitalizare vor urma în următorii ani. Dacă ritmul de implementare se menține și finanțarea se asigură, Portul Constanța ar putea experimenta o transformare radicală în perioada 2026-2030. Aceasta ar marca trecerea de la un port regional la un hub internațional de importanță strategică.

Preluarea participației Fondului Proprietatea din Portul Constanța și Aeroporturi Bucureești face parte dintr-o strategie mai amplă de lichidare a activelor Fondului. Fondul Proprietatea are probleme de lichiditate și necesită capital pentru a-și onora obligațiile. Pentru Fondul Proprietatea, vânzarea participației la Portul Constanța și Aeroporturi Bucureești este o sursă de capital. Pentru statul român, aceasta este o oportunitate de a consolida controlul asupra infrastructurii critice.

Jumătate din activul Fondului Proprietatea îl reprezintă participația la Aeroporturi Bucureești, cu o valoare de 1,06 miliarde lei. Preluarea acestei participații, plus participația din Portul Constanța, consolidează poziția statului în infrastructura de transport critică.

Modernizarea Portului Constanța nu este doar o chestiune de ambiție economică. România trebuie să se conformeze directivelor europene privind apa și apele uzate. Portul Constanța, ca infrastructură critică, trebuie să îndeplinească standarde stricte de mediu și siguranță. Investiția în modernizare este o investiție în conformare cu legislația europeană. Aceasta deschide ușa pentru accesul la mai multe fonduri europene și pentru atragerea de parteneri internaționali care operează sub standarde de mediu stricte.

Programul Transport 2021-2027 finanțează deja 62,5 milioane euro din investiția de modernizare. Dacă România rămâne angajată în dezvoltarea portului, pot fi accesate fonduri suplimentare din alte programe europene.

Constanța se află în competiție directă cu porturile din Bulgaria și Turcia. Porturile din regiunea Mării Negre sunt în curs de modernizare și expansiune. Turcia investește masiv în porturile sale, iar Bulgaria se pregătește pentru o creștere a traficului. Preluarea de stat a Portului Constanța și investiția masivă în modernizare semnalează că România vrea să rămână competitivă în regiunea Mării Negre. Aceasta este o lecție pe care o înțeleg bine țările din regiune care investesc masiv în infrastructura portuară. Un port modern, eficient și integral controlat de stat devine o resursă strategică în competiția regională. Poate atrage operatori portuari majori, companii de logistică și investitori internaționali care caută acces la piețele europene și asiatice.

Portul Constanța se află la pragul unei transformări majore. Preluarea de stat și investiția masivă semnalează o viziune pe termen lung. Statul român vrea să consolideze controlul asupra unui activ strategic, să-l modernizeze și să-l transforme într-un hub logistic de importanță regională și internațională. Succesul acestei transformări depinde de implementare. Documentele sunt semnate, ordinele sunt emise, finanțarea este asigurată. Acum vine partea grea: transformarea planurilor în realitate și a realității în prosperitate economică și competitivitate regională.