Trump anunță acord mulțumitor cu NATO pentru Groenlanda. Danemarca respinge orice înțelegere: „Nu putem negocia suveranitatea noastră!”

Acordul avut în vedere de Donald Trump cu privire la Groenlanda ar putea viza doar porţiuni mici de teritoriu, unde Statele Unite ar fi autorizate să înfiinţeze baze militare, potrivit mai multor oficiali de rang înalt ai NATO, citaţi sub acoperirea anonimatului de The New York Times (NYT) . Această idee, adusă în discuţie în cadrul unei reuniuni a NATO, ar fi similară statutului bazelor britanice din Cipru, considerate teritoriu britanic.

La câteva ore după discursul său de miercuri de la Forumul Economic Mondial de la Davos, în Elveţia, preşedintele Donald Trump a anunţat că a ajuns la un acord-cadru cu şeful NATO cu privire la viitorul Groenlandei. Preşedintele Trump a spus că renunţă la ameninţările cu impunerea de tarife, pe care le-a emis în efortul de a asigura proprietatea americană asupra Groenlandei, şi a precizat că a ajuns la un acord-cadru cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, cu privire la viitorul teritoriului arctic semiautonom, aflat sub suveranitatea Danemarcei.

Trump a scris miercuri seara pe Truth Social că el şi Rutte au convenit „cadrul unui acord viitor cu privire la Groenlanda şi, de fapt, la întreaga regiune arctică. Această soluţie, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii şi pentru toate ţările NATO”, a menţionat Trump. Anunţul a fost făcut după o reuniune a NATO care a avut loc miercuri şi în cadrul căreia ofiţeri militari de rang înalt din statele membre ale alianţei au discutat despre un compromis prin care Danemarca ar acorda Statelor Unite suveranitatea asupra unor mici porţiuni de teritoriu din Groenlanda, unde Statele Unite ar putea construi baze militare, potrivit a trei înalţi oficiali familiarizaţi cu discuţiile, citaţi de NYT.

Oficialii au spus că ideea este una pe care şi Mark Rutte o urmărea. Doi dintre oficialii care au participat la reuniune au comparat-o cu bazele Regatului Unit din Cipru, care sunt considerate teritoriu britanic. Oficialii nu ştiau însă dacă ideea face parte din cadrul anunţat de Trump. Solicitat să comenteze acordul şi conţinutul acestuia, NATO a declarat într-un comunicat că „negocierile dintre Danemarca, Groenlanda şi Statele Unite vor continua cu scopul de a se asigura că Rusia şi China nu vor câştiga niciodată un punct de sprijin – economic sau militar – în Groenlanda”.

Nici Trump nu a dat imediat detalii despre acest cadru şi, atrage atenţia NYT, nu a spus că Statele Unite vor deţine Groenlanda, chiar şi atunci când a fost întrebat direct despre proprietate de către un reporter la Davos, la scurt timp după ce a postat anunţul său. Nici Mark Rutte şi liderii Danemarcei nu au dat detalii. Biroul prim-ministrului danez nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. Vestea despre acest cadru a venit la câteva ore după ce Trump le spusese liderilor europeni la Davos, în Elveţia, că nu se va mulţumi cu altceva decât cu preluarea proprietăţii asupra Groenlandei de către Statele Unite, deşi a renunţat la ameninţarea de a o invada. În schimb, Trump promisese consecinţe economice şi de securitate grave pentru Europa, dacă nu îşi va atinge scopul.

Adresându-se unei săli pline cu şefi de stat, miliardari şi alţi lideri mondiali, Trump a repetat în mai multe rânduri că Statele Unite au nevoie de Groenlanda din motive de securitate naţională. El a afirmat că numai Statele Unite sunt suficient de puternice pentru a apăra Groenlanda de ameninţările externe şi că apărarea acesteia are sens numai dacă Statele Unite o deţin. El a cerut „negocieri imediate” pentru a discuta transferul proprietăţii insulei semiautonome de la Danemarca către Statele Unite şi a ridiculizat ţările europene, spunând că sunt de nerecunoscut şi că depind de Statele Unite. „Fără noi, majoritatea ţărilor nici măcar nu funcţionează”, a spus Donald Trump.

„Probabil că nu vom obţine nimic dacă nu decid să folosesc forţa excesivă, care, sincer, ne-ar face de neoprit”, a menţionat Trump. „Dar nu voi face asta. Probabil că aceasta este cea mai importantă declaraţie, pentru că oamenii credeau că voi folosi forţa. Nu trebuie să folosesc forţa. Nu vreau să folosesc forţa. Nu voi folosi forţa. Tot ce cer Statele Unite este un loc numit Groenlanda”, a declarat şeful Casei Albe.Câteva clipe mai târziu, însă, Trump a adresat ameninţări explicite şi implicite liderilor europeni, dacă nu îi vor îndeplini dorinţele. El a reamintit audienţei că a impus unilateral taxe asupra importurilor în Statele Unite din ţări din Europa şi din afara acesteia, ameninţând deja că va majora tarifele pentru Danemarca şi mai multe ţări europene care au apărat dreptul Danemarcei asupra insulei.Aşa cum se întâmplă adesea în relaţiile delicate cu Trump, unii lideri europeni au reacţionat la ceea ce au considerat a fi nota cea mai pozitivă din discursul său – promisiunea de a nu trimite trupe – şi şi-au exprimat speranţa că vor ajunge la un compromis cu privire la viitorul Groenlandei, notează NYT.Cu toate acestea, Trump a lăsat puţin spaţiu pentru compromis în discursul său. Mulţi lideri europeni au susţinut că nu pot accepta cedarea proprietăţii asupra Groenlandei către Statele Unite, dar spun, de asemenea, că ar fi deschişi la aproape orice altă înţelegere care ar extinde prezenţa Americii în această regiune. Miercuri, Trump a spus, din nou, că acest lucru nu ar fi suficient. „Ai nevoie de proprietate pentru a o apăra”, a spus Trump. Un moment mai târziu, a adăugat: „Cine ar vrea să apere un acord de licenţă sau un contract de închiriere?”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi, la Forumul Economic de la Davos, că Statele Unite vor obţine în cele din urmă „acces total” în Groenlanda, însă detaliile mai trebuie negociate, transmite dpa.

„Chiar se negociază acum, detaliile acestuia, însă în esenţă este acces total. Nu există restricţii şi nu există limită de timp”, a răspuns el la o întrebare despre intenţia de a plăti pentru insula arctică, una din componentele Regatului Danemarcii, alături de Danemarca propriu-zisă şi de Insulele Feroe. „Vom avea tot ce dorim. Obţinem tot ce dorim cu costuri zero”, a adăugat Trump.Preşedintele anunţase miercuri la Davos o schimbare surprinzătoare a planurilor sale de achiziţionare a Groenlandei: a precizat că SUA nu vor recurge la forţă.

În acelaşi timp, el a insistat că Groenlanda trebuie să fie sub control american. Într-o discuţie cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, el a convenit, potrivit propriilor sale declaraţii ulterioare, că Arctica trebuie protejată în comun de alianţă. Joi, într-un interviu pentru canalul de ştiri Fox Business, Trump a afirmat că scutul american antirachetă Golden Dome va fi construit parţial în Groenlanda. „O parte din el, da, şi este o parte foarte importantă”, deoarece „totul ajunge deasupra Groenlandei”, a explicat el.

Şeful NATO, Mark Rutte, a declarat că subiectul suveranităţii Groenlandei nu a fost abordat, miercuri, în cadrul discuţiilor sale cu preşedintele american Donald Trump.Întrebat de canalul Fox News dacă Groenlanda va rămâne sub suveranitatea daneză în cadrul acestui viitor acord, el a răspuns că subiectul „nu a fost abordat în cadrul discuţiilor (sale) cu preşedintele” american.„El se concentrează pe ceea ce trebuie să facem pentru a proteja această imensă regiune arctică, unde au loc schimbări, unde chinezii şi ruşii sunt din ce în ce mai activi”, a adăugat Mark Rutte.„Întâlnirea de miercuri seara a fost foarte bună. Dar mai este mult de lucru”, a declarat Mark Rutte după ce Donald Trump asigurase mai devreme că a conceput împreună cu şeful NATO „cadrul unui viitor acord privind Groenlanda” care va mulţumi pe toată lumea şi care va fi „pentru totdeauna”.„Veţi vedea totul”, a adăugat Rutte. „Vor mai fi şi alte discuţii”, a spus secretarul general al NATO.

Şeful NATO, Mark Rutte, a declarat că subiectul suveranităţii Groenlandei nu a fost abordat, miercuri, în cadrul discuţiilor sale cu preşedintele american Donald Trump. Rutte a explicat că acordul pentru Groenlanda va fi unul complex, asta în timp ce Trump a anunțat că americanii vor construi Domul de Aur în Groenlanda și vor asigura securitatea pentru întreaga regiune arctică. Întrebat de canalul Fox News dacă Groenlanda va rămâne sub suveranitatea daneză în cadrul acestui viitor acord, el a răspuns că subiectul „nu a fost abordat în cadrul discuţiilor (sale) cu preşedintele” american.„El se concentrează pe ceea ce trebuie să facem pentru a proteja această imensă regiune arctică, unde au loc schimbări, unde chinezii şi ruşii sunt din ce în ce mai activi”, a adăugat Mark Rutte.

„Întâlnirea de miercuri seara a fost foarte bună. Dar mai este mult de lucru”, a declarat Mark Rutte după ce Donald Trump asigurase mai devreme că a conceput împreună cu şeful NATO „cadrul unui viitor acord privind Groenlanda” care va mulţumi pe toată lumea şi care va fi „pentru totdeauna”. „Veţi vedea totul”, a adăugat Rutte. „Vor mai fi şi alte discuţii”, a spus secretarul general al NATO.

Danemarca respinge acordul anunțat de Donald Trump

Guvernul danez a declarat că Mark Rutte nu poate negocia în numele Danemarcei sau Groenlandei cu privire la viitorul insulei arctice, pe măsură ce au început să apară liniile generale ale unui acord încheiat aparent între secretarul general al NATO și Donald Trump. Președintele SUA a declarat, după întâlnirea de miercuri cu șeful NATO, Mark Rutte, că a fost găsit „cadrul unui viitor acord” pentru a soluționa disputa transatlantică privind Groenlanda, după săptămâni de escaladare a tensiunilor care au riscat cea mai mare prăbușire a relațiilor din ultimele decenii, potrivit The Guardian.

Într-un discurs rostit joi, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat progresele înregistrate, dar a spus că situația este încă „dificilă și gravă”, scrie Mediafax. Ea a adăugat, în mod evident: „Doar Danemarca și Groenlanda pot lua decizii” cu privire la problemele care le privesc. „Putem negocia toate aspectele politice – securitate, investiții, economie – dar nu putem negocia suveranitatea noastră.”

Repetându-i remarcile, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că Rutte „nu poate negocia un acord” în numele Danemarcei sau al Groenlandei.Cu toate acestea, a spus el, Rutte lucrează „cu loialitate pentru a menține unitatea în cadrul NATO” și este „foarte pozitiv” faptul că alianța dorește să facă mai mult pentru a consolida securitatea arctică. „Suntem într-o situație mult mai bună astăzi decât eram ieri”, a spus el.

Rutte a declarat pentru Reuters că aliații occidentali vor trebui să își intensifice prezența în Arctica, ca parte a acordului-cadru convenit miercuri seară cu SUA, după ce Trump și-a retras amenințările repetate de a cuceri insula.

„Ne vom reuni în cadrul NATO cu comandanții noștri superiori pentru a stabili ce este necesar”, a declarat Rutte joi. „Nu am nicio îndoială că putem face acest lucru destul de repede. Cu siguranță, sper să fie pentru 2026, sper chiar la începutul anului 2026”, a declarat el pentru agenția de știri.

Zelenski critică răspunsul UE la criza Groenlandei: „Nu sunteţi luaţi în serios”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat, joi, după întâlnirea cu Donald Trump de la Davos, răspunsul slab al UE în privinţa Groenlandei şi solicită o abordare serioasă a securităţii arctice, oferind totodată experienţa Ucrainei în domeniu, relatează The Guardian.

El a spus că fiecare an aduce noi provocări pentru Europa, ceea ce distage atenţia de la alte probleme. „Toată lumea şi-a îndreptat atenţia către Groenlanda şi este clar că majoritatea liderilor pur şi simplu nu ştiu ce să facă în această privinţă. Se pare că toată lumea aşteaptă ca America să se calmeze în legătură cu acest subiect, sperând că va trece. Dar dacă nu va trece? Ce se va întâmpla atunci?”, s-a întrebat liderul ucrainean.

Zelenski a spus că trimiterea a 40 de soldaţi în Groenlanda nu transmite un semnal puternic Rusiei lui Putin sau Chinei lui Xi – şi nici măcar Danemarcei, aliatul apropiat din Europa, scrie news.ro. „Fie declaraţi că bazele europene vor proteja regiunea de Rusia şi China şi înfiinţaţi aceste baze, fie riscaţi să nu fiţi luaţi în serios, deoarece 40 de soldaţi nu vor proteja nimic”, a arătat liderul ucrainean. El a menţionat că Ucraina poate ajuta cu experienţa sa, deoarece ştie cum să „scufunde (nave) în apropierea Groenlandei, la fel cum face în apropierea Crimeei”.

Zelenski a criticat deschis Europa pentru că nu face suficient în Belarus, permiţând Moscovei să-şi extindă sfera de influenţă şi să staţioneze rachete ruseşti acolo. El a rezumat, în mod ironic, răspunsul european ca fiind: „Poate că într-o zi cineva va face ceva”.Aşa cum face cu fiecare ocazie, Zelenski a solicitat şi mai multe sancţiuni împotriva Rusiei, avertizând: „Dacă Europa nu este percepută ca o forţă globală, dacă acţiunile sale nu îi sperie pe actorii răi, atunci Europa va reacţiona mereu, încercând să ţină pasul cu noile pericole şi atacuri”.

Zelenski s-a referit şi la apărarea Europei şi a spus că are nevoie de „forţe armate unite care să poată apăra cu adevărat Europa astăzi”.„Europa se bazează doar pe convingerea că, dacă apare un pericol, NATO va acţiona. Dar nimeni nu a văzut cu adevărat alianţa în acţiune”, a declarat Zelenski. „Dacă Putin decide să cucerească Lituania sau să atace Polonia, cine va răspunde? În acest moment, NATO există datorită convingerii că Statele Unite vor acţiona, că nu vor rămâne deoparte şi vor ajuta. Dar dacă nu o vor face?” – s-a întrebat liderul ucrainean, atitudinea sa lăsând să se întrevadă propria îngrijorare legată de dezangajarea SUA.

Având grijă să hrănească orgoliul lui Trump, după experienţa neplăcută de la Casa Albă din urmă cu un an, când a fost acuzat că nu este recunoscător, Zelenski spune că a observat că unii lideri europeni „speră că problemele vor dispărea”, în timp ce alţii încep să acţioneze, dar de fapt numai datorită SUA îşi intensifică măsurile de apărare şi securitate.

Rusia a fixat prețul Groenlandei

Preţul pus de preşedintele rus Vladimir Putin pe insula arctică Groenlanda, pe care SUA doresc să o cumpere în pofida opoziţiei Danemarcei, este de între 200 de milioane şi un miliard de dolari, informează Agerpres.

”Suprafaţa Groenlandei este puţin mai mare (decât cea a peninsulei Alaska pe care Rusia a vândut-o SUA în secolul al XIX-lea). Aceasta înseamnă că, dacă o comparăm cu costul cumpărării Alaskăi de către SUA, preţul pentru Groenlanda ar fi de aproximativ 200-250 milioane de dolari”, a declarat el în timpul unei întâlniri a Consiliului de Securitate al Rusiei, a doua pe care a convocat-o în această săptămână. „Dacă este să comparăm cu preţurile aurului la acel moment, această cifră ar fi mai mare, probabil aproape de un miliard. Cred că Statele Unite pot ajunge la această cifră”, a adăugat el.Putin a subliniat că Rusia are experienţă istorică în acest sens cu vânzarea Alaskăi, pe care Washingtonul a cumpărat-o în 1867 de la ţarul Alexandru al II-lea pentru suma de 7,2 milioane de dolari, adică 4,73 dolari pe kilometru pătrat, ceea ce ar reprezenta aproximativ 158 de milioane de dolari la rata actuală, potrivit preşedintelui rus.

În plus, şeful statului rus a amintit că Danemarca a tratat întotdeauna Groenlanda ca pe o colonie şi într-un mod „destul de dur, ca să nu spun crud”, informează agenţia TASS. Cu toate acestea, Putin a dat asigurări că această chestiune „nu ne priveşte” şi şi-a exprimat convingerea că Washingtonul şi Copenhaga vor ajunge până la urmă la un acord.

Donald Trump vrea să rămână pentru totdeauna în istorie. Și, în același timp, să devină ca președintele Rusiei, însă ultimul lucru este imposibil, consideră adjunctul preşedintelui Consiliului rus de securitate, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, cu privire la chestiunea Groenlandei. Însă acest teritoriu nu a fost niciodată legat direct de Statele Unite, deși acestea au încercat de mai multe ori să îl cumpere, spune Medvedev, care face o comparație cu intervenția militară rusă în Ucraina.

„Evenimentul fără sens de la Davos promite să fie interesant. În loc de Ucraina, care a devenit deja un subiect banal, se va discuta despre Groenlanda înghețată.Aici, situația este în general clară. Lașii europeni, îngropați în tranchilizante din cauza fricii, vor convinge un tip energic să preia tutela completă asupra insulei, dar să o lase în proprietatea formală a Regatului Danemarcei. Faceți cum doriți, domnule: luați insula în uz gratuit pe termen nelimitat, exploatați gratuit resursele minerale, construiți baze militare, aerodromuri, silozuri de rachete și orice alte obiective pentru control total. Însă Trump nu are nevoie de asta. Toată lumea înțelege: el vrea să coloreze insula în culorile steagului american pe hărțile lumii (au publicat deja harta, incluzând Canada și Venezuela) și să se alăture părinților fondatori. Vrea să rămână pentru totdeauna în istorie. Și, în același timp, să devină ca președintele Rusiei. Ultimul lucru este imposibil”, consideră Medvedev.

„În cursul operațiunii militare speciale (n.r.: războiul din Ucriana) și ca urmare a referendumurilor, Rusia și-a recuperat tocmai teritoriile care au făcut parte din ea timp de secole, împreună cu populația lor. Groenlanda este cu totul altceva. Ea nu a fost niciodată legată direct de Statele Unite, deși acestea au încercat de mai multe ori să o cumpere. Între timp, problema nu ține doar de dorința evidentă a președintelui SUA. Deși toți descriu cu entuziasm cum Trump, ca un Gargantua (n. r.: se referă la un gigant din literatura renascentistă franceză a lui François Rabelais, simbolizând lăcomia și umanismul renascentist, precum și la o gaură neagră masivă și rotativă din filmul „Interstellar”, ambele faimoase pentru dimensiunile și influența lor enorme) excitat, va înghiți o bucată uriașă de pământ. Și apoi va scuipa cu poftă salivă lipicioasă pe fața zbârcită a bătrânei urâte a Europei, transformând în același timp SUA în a doua putere mondială ca suprafață. Trump, desigur, se grăbește. La urma urmei, timpul său se scurge inexorabil. Este timpul să-și scrie numele cu litere de aur în paginile istoriei. Întrebarea este, în primul rând, ce preț este dispus să plătească actualul stăpân al Casei Albe pentru a atinge acest obiectiv. Desființarea NATO nu este la fel ca răpirea unui lider străin, trădat de propriii săi colegi într-o țară slăbită. Și, în cele din urmă, îi vor permite lui Trump să facă acest lucru…”, a concluzionat Medvedev.

Dmitri Medvedev a declarat anterior că locuitorii Groenlandei ar putea vota să se alăture Rusiei dacă preşedintele SUA Donald Trump nu se mişcă repede pentru a-şi asigura controlul insulei arctice.

„Trump trebuie să se grăbească. Potrivit unor informaţii neverificate, în câteva zile ar putea avea loc un referendum brusc, în care întreaga populaţie de 55.000 de oameni a Groenlandei ar putea vota să se alăture Rusiei”, a declarat Medvedev, fost preşedinte al Rusiei, citat de Interfax. „Şi atunci asta este. Nu vor mai apărea noi steluţe pe drapelul american”, a adăugat înaltul responsabil de la Kremlin.

Kremlinul a numit Arctica zonă de interes naţional şi strategic pentru Rusia și a afirmat anul trecut că urmăreşte îndeaproape dezbaterea dramatică în jurul Groenlandei.Invazia din 2022 a Rusiei în Ucraina a fragmentat mult cooperarea arctică. În condiţiile în care schimbarea climatică deschide noi rute şi lasă se întrevadă noi perspective de resurse, regiunea a devenit mai disputată, comentează Reuters.