Țoiu (MAE): „Legea cetățeniei din Ucraina nu vizează drepturile comunității românești”

Ministerul Afcaerilor Externe a transmis, după ce PSD a cerut clarificări de ce România a fost omisă de pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat dubla cetăţenie, că modificarea legislativă în cauză vizează obţinerea cetăţeniei ucrainene de către cetăţeni străini care luptă ca voluntari în cadrul forţelor armate ucrainene sau desfăşoară activităţi umanitare pe teritoriul Ucrainei, familiile acestora, precum şi pentru a menţine şi întări legăturile cu statul ucrainean ale comunităţilor ucrainene din străinătate.

Ministerul Afacerilor Externe arată că „în cursul ultimilor trei ani, legislaţia ucraineană cu privire la cetăţenie a suferit mai multe amendamente, menite să uşureze obţinerea cetăţeniei ucrainene, fără a renunţa la celelalte cetăţenii deţinute, de către cetăţeni străini care luptă ca voluntari în cadrul forţelor armate ucrainene sau desfăşoară activităţi umanitare pe teritoriul Ucrainei, familiile acestora, precum şi pentru a menţine şi întări legăturile cu statul ucrainean ale comunităţilor ucrainene din străinătate”.

MAE subliniază că legea, adoptată în iunie 2025 şi intrată în vigoare la data de 16 ianuarie 2026, nu se referă la persoane care au deja cetăţenia ucraineană. „Legea vizează în principal, deşi nu exclusiv, comunităţile ucrainene din străinătate. De altfel, cele cinci state din prima listă aprobată de executivul ucrainean sunt statele în care locuiesc cele mai mari comunităţi ucrainene din străinătate”, mai arată MAE.

Reprezentanţii PSD au solicitat, miercuri, autorităţilor române să clarifice „urgent” cu cele ucrainene motivele pentru care România „a fost omisă” de pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat dubla cetăţenie.

„Partidul Social Democrat solicită instituţiilor cu atribuţii în politica externă, Administraţiei Prezidenţiale şi Guvernului prin Ministerul Afacerilor Externe, să clarifice urgent cu autorităţile ucrainene motivele pentru care România a fost omisă din lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea de a avea acord de dublă cetăţenie. PSD consideră că această omisiune afectează în mod vădit comunitatea românească din Ucraina şi contrastează puternic cu sprijinul necondiţionat oferit de ţara noastră, pe tot parcursul războiului ruso-ucrainean”, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de PSD.

Ministrul Oana Țoiu a ținut să transmită un mensaj video de la Davos pe această temă. Aceasta susține că legea intrată în vigoare în Ucraina nu este despre drepturile comunității românești din țara vecină.

Ministra de Externe, Oana Țoiu, a reacționat miercuri, într-o postare pe X, în urma discursului președintelui american Donald Trump la Davos, după ce acesta a criticat statele europene și a pus din nou la îndoială angajamentul NATO de a apăra SUA, întrebând dacă alianța transatlantică „va fi acolo pentru noi”, conform Mediafax.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, ministra de Externe Oana Țoiu răspunde afirmațiilor lui Trump, după ce acesta a criticat statele europene la Forumul Economic Mondial de la Davos.

„Singura dată în istoria sa când NATO a fost pusă la încercare în privința promisiunii că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie. România a răspuns apelului, chiar dacă la acel moment nu era membră NATO. Am înțeles acest lucru ca pe o datorie și, odată ce Articolul 5 a fost activat, soldații români se îmbarcau spre Afganistan. La fel au făcut și alți aliați. Președintele Trump ne-a întrebat acum, la Davos, dacă Europa ar răspunde apelului Statelor Unite în vremuri de nevoie. Istoria a răspuns deja la această întrebare”, a scris Oana Țoiu pe X.

Reacția ministrei de Externe vine după ce Donald Trump a susținut un discurs la Davos, în care a lansat mai multe critici la adresa Europei, dar și a Danemarcei, în legătură cu Groenlanda. În cadrul discursului, Trump a pus din nou la îndoială angajamentul NATO de a apăra SUA, întrebând dacă alianța transatlantică „va fi acolo pentru noi”. „Problema cu NATO este că noi vom fi acolo pentru ei 100%, dar nu sunt sigur că ei vor fi acolo pentru noi”, a spus Trump, potrivit CNN.

Un principiu cheie al alianței NATO este articolul 5, care prevede că toți membrii se angajează să apere orice stat membru în cazul în care acesta este atacat. Articolul 5 a fost invocat o singură dată, de către SUA, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Chiar și în aceste condiții, Trump și-a exprimat în repetate rânduri scepticismul.

„Îi cunosc foarte bine pe toți, nu sunt sigur că ar fi acolo. Cu toți banii pe care îi cheltuim, cu tot sângele, sudoarea și lacrimile, nu știu dacă ar fi acolo pentru noi”, a spus Trump.