Barbu (Agricultură), despre Mercosur: „Statele Americii de Sud produc cantităţi uriaşe de porumb, care vor invada UE”

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat sâmbătă seara, că Brazilia și celelalte state produc cantităţi uriaşe de porumb care vor invada UE. El a mai spus că a transmis către Ministerul Economiei toate solicitările sale legate de acordul UE-Mercosur. Barbu a enumerat câteva dintre dezavantajele acestui pact comercial. Totodată, oficialul a subliniat că convins că în perioada următoare se va lua în discuţie, în coaliţie, partea de Mercosur şi ceea ce trebuie să facem în continuare.

Ministerul pe care Florin Barbu îl conduce nu a semnat documentul privind aprobarea acordului UE-Mercosur. L-a înapoiat către ministerul Economiei şi către ministerul de Externe.Ministrul Agriculturii a afirmat că este derajant pentru anumite state că România a devenit exportatorul de carne de pui principal din Uniunea Europeană. La carnea de vită avem cele mai mari effective din Uniunea Europeană. La ouă exportăm aproape peste 30% din consumul din România.

„Toate aceste lucruri trebuie să le avem în vedere, pentru că în ultimii ani am dezvoltat foarte multe ferme, iar România a ajuns în primele locuri. Dar mai este un lucru foarte important. Trebuie să ne gândim şi la partea de cereale. România este al cincilea stat din Uniunea Europeană ca suprafaţă agricolă şi producem cantităţi din zona irigabilă de porumb”.

Iar Brazilia şi celelalte state unde precipitaţiile sunt de 2.000 de litri pe an, produc cantităţi enorme de porumb, care vor invada Uniunea Europeană şi, bineînţeles, întotdeauna am solicitat şi toată lumea a solicitat şi politica agricolă a Ministerului Agricultorii a fost de a integra aceste cereale în zootehnie şi în tot ceea ce înseamnă industria alimentară din România, dar şi din Uniunea Europeană”, a declarat Florin Barbu, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN.

Întrebat dacă a avut vreo discuţie cu premierul României, cu preşedintele Nicuşor Dan, după opoziţia pe care a anunţat-o vizavi de acest pact comercial, Florin Barbu a răspuns astfel:

„Aşa este, din anul 2025, din iunie, eu am avut o întâlnire foarte importantă cu omologul meu, ministrul francez, prin care am solicitat practic prin acest Mercosur, pe de-o parte respingerea, dar, pe de altă parte, şi garanţii de bun simţ pentru fermierii români, cât şi pentru fermierii din Uniunea Europeană. În primul rând, am solicitat Comisiei Europene, pentru că are toate datele, un studiu de impact. În al doilea rând, am solicitat ca toate aceste produse agroalimentare, care vin din zona de Mercorsur să îndeplinească standardele pe care Uniunea Europeană le aplică fermierilor români. Mai mult de atât, vorbim în domeniul siguranţei alimentare, în domeniul protecţiei mediului, cel mai important lucru, la cereale în utilizarea pesticidelor, pentru că România utilizează sub un kilogram pe hectar, iar în zona de Mercosur pesticidele reprezintă 12 – 15 kg pe hectar şi un lucru foarte important care va afecta 100% atât fermierii români, cât şi fermierii din Uniunea Europeană, vorbim de zona de zootehnie. Practic, fermierii români şi fermierii europeni au anumite condiţii de bunăstare, de creştere a animalului. Am cerut toate aceste lucruri”.

Ministrul Agriculturii a precizat în cadrul intervenţiei telefonice de la Antena 3 CNN că „cei vreo 3,8 miliarde nu sunt bani în plus pentru agricultură”.

„Aceşti bani puteau fi utilizaţi din fondul comun alocat statelor membre, începând cu 2031, să faci o redistribuire a acestor sume, şi a dat posibilitatea că aceşti bani să fie utilizaţi post-2027, adică începând cu anul 2028”, a subliniat Florin Barbu. Ulterior, oficialul a mai subliniat a spus-o şi în Consiliul de Miniştri din 7 ianuarie că „nu vedem bani în documentul oficial pus de către Comisia Europeană”.

„Nu vedem decât în nişte scrisori, în nişte fiţuici care circulă la nivelul Comisiei Europene. Aceşti bani nu sunt trecuţi în documentul oficial. Am solicitat pentru bugetul alocat politicii agricole comune care a fost pus în luna iulie şi respins de toate statele din Consiliul de Miniştri completarea acelui document cu politica agricolo-comună şi cu sumele repartizate pe fiecare stat în parte, pentru că sumele alocate unui stat nu se alocă prin scrisori sau prin hârtii date pe mail-uri. Se face prin document oficial, publicat pe site-ul Comisiei Europene şi cu aprobarea Consiliului de Miniştri”, a explicat ministrul Agriculturii din România.

Florin Barbu a menţionat că a solicitat Comisiei Europene încă din iulie 2025 ca MERCOSUR-ul pe parte de agricultură şi industria alimentară să fie facultativ timp de 2 ani.

„Am solicitat încă un lucru foarte important, cine sunt operatorii economici care vor fi licenţiaţi? Pentru că operatorii care vor importa din zona MERCOSUR vor fi licenţiaţi către Comisia Europeană. Am cerut, aşa cum s-a întâmplat pe parte de Ucraina, să facem acelaşi mecanism pe care noi l-am aplicat, ca fiecare stat membru să licenţieze operatorii care aduc produse din MERCOSUR, pe teritoriul fiecărui stat din Uniunea Europeană. Şi, trei, am mai solicitat un lucru foarte important. Dacă o ţară are nevoie de produse din zona de MERCOSUR să nu mai poată să facă comerţ intracomunitar cu acele produse, adică să le aducă dintr-un stat cum este Germania în România. Dacă are nevoie Germania de aceste produse din MERCOSUR să le utilizeze pe teritoriul Germaniei, fără să se mai realizeze comerţ intra-comunitar”, a explicat ministrul Agriculturii.

Florin Barbu a menţionat că, în momentul de faţă, în Guvernul României sunt patru partide politice, este o coaliţie de guvernare şi crede că această discuţie trebuie să aibă loc în această coaliţie de guvernare.

„Bineînţeles, în prezenţa tuturor miniştrilor trebuie să punem aceste argumente. Aşa este, nu am respins acest memorandum, am justificat acest memorandum, ulterior, am transmis către Ministerul Economiei toate datele şi toate solicitările pe care le-am avut, (…) cu toate că Ministerul Economiei este ministerul de resort care se ocupă de comerţ şi ar fi trebuit să aibă aceste date şi să facă acest studiu de impact, dacă afectează sau nu fermierii români din zona noastră, dar aceste lucruri sigur trebuie spuse în coaliţia de guvernare”, a mai spus Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a arătat că acum două săptămâni a respins acel memorandum.

„De atunci, nimeni nu a mai discutat în guvern sau cu colegi din Ministerul Economiei sau Ministerul Afacerilor Externe de acest subiect. Dar vreau şi eu un singur lucru. Să văd acel memorand. Eu nu l-am văzut semnat în momentul de faţă. Aştept în coaliţia de guvernare şi presupun că se va cere în coaliţia de guvernare acel memorandul pe care eu l-am respins şi l-am justificat prin adresă oficială scrisă, plus datele suplimentare pe care Ministerul Economiei mi le-a cerut în calitate de ministru al Agriculturii, cu toate că aceste date trebuia să le aibă ei, pentru că este ministerul care se ocupă de partea de comerţ şi ar trebui să aibă toate aceste lucruri. Aşteptăm toate aceste lucruri şi sunt convins că în perioada următoare se va lua în discuţie, în coaliţie, partea de Mercosur şi ceea ce trebuie să facem în continuare. Pentru că votul care s-a dat în Parlamentul European nu a fost unul pe acest acord”, a mai spus ofiialul.

Țara noastră se bazează pe import când vine vorba de una dintre legumele preferate ale românilor

În 2025, producția de cartofi de la nivel național a atins cel mai slab nivel din ultimii 15 ani, iar perspectivele pentru 2026 rămân sumbre. Producția scade constant, costurile cresc, iar fermierii renunță treptat la această cultură. În același timp, consumul intern este în creștere, ceea ce pune încă și mai multă presiune pe prețuri și pe piața alimentară.

Recolta de cartofi a României este în declin de mai mulți ani. În 2024, fermierii au strâns sub 1,5 milioane de tone de cartofi de toamnă, o cantitate de aproape două ori mai mică decât cea de acum opt ani. Producția actuală acoperă doar aproximativ 50% din necesarul intern, iar fermierii români nici nu se simt motivați să se implice. Lucrările agricole sunt tot mai scumpe, iar randamentul incert, ceea ce face ca investiția să nu se mai justifice.

„Toate sunt scumpe – de la arat, la discuit, la semănat. Nu mai pune nici lumea mult aşa cum punea înainte! Şi supermarketurile au numai putregai, nu sunt buni de nimic ăia de la market! E mai ieftin, dar au gunoaie!”, a declarat un fermier, pentru Observator News.

Pentru că România nu mai este autosuficientă când vine vorba de producția de cartofi, piața este completată tot mai des cu cartofi din alte state europene, cum ar fi Franța și Germania.„Completarea pieţei interne cu marfă din import este de aşteptat pentru că au fost excedente de producţie în Franţa şi în Germania la cartof. România astăzi nu are decât vreo 20.000 şi ceva de hectare de cartof, dintre care vreo 16.000 sunt cartofi de sămânţă. Noi nu avem o autosuficienţă asigurată ca popor”, a explicat Vlad Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Legumelor şi Fructelor.

Schimbările climatice au un impact major asupra producției de cartofi de la noi din țară. Zonele favorabile acestei culturi se confruntă cu un deficit accentuat de apă, astfel că nici irigațiile nu au putut acoperi necesarul. În multe cazuri, solul întărit a împiedicat recoltarea completă, ceea ce a scăzut semnificativ șansele fermierilor locali de a intra în supermarketuri și a negocia contracte avantajoase.„Lipsă acută de apă în zona în care culturile de cartofi se pretează, pentru că precipitaţiile au fost scăzute, au fost situaţii când oamenii au irigat terenurile. Au rămas cantităţi foarte mari de cartofi în pământ din cauză că pământul a fost foarte tare. Existând o cantitate mică, accesul în marile magazine este din ce în ce mai greu”, a declarat Dragoş Frumosu, preşedinte Sindalimenta.

Paradoxal, românii consumă tot mai mulți cartofi. Media anuală ajunge la aproximativ 100 de kilograme pe cap de locuitor. Cartoful rămâne un aliment de bază, prezent atât în gospodării, cât și în restaurante. Au apărut inclusiv localuri care pun această legumă în centrul meniului.Oferta redusă a dus la creșterea prețurilor. Dacă în urmă cu doi ani cartofii se vindeau și cu doi lei kilogramul, acum prețul s-a dublat. Producătorii spun că scumpirile nu le aduc însă profit, întrucât cheltuielile de producție au crescut semnificativ.