Efectele guvernării Bolojan: INS – Șomaj în creștere, firmele se închid, producția scade, scumpiri de necontrolat

Politicile de austeritate promovate în ultimele luni de guvernul condus de Ilie Bolojan încep să se vadă tot mai clar în economie, iar semnalele din mediul de afaceri sunt dublate acum de o evoluție care lovește direct în piața muncii: creșterea numărului de șomeri. Dacă analiza Institutului Național de Statistică privind perioada decembrie 2025 – februarie 2026 vorbea despre încetinirea activității și despre scumpiri anticipate în aproape toate sectoarele, datele privind șomajul arată că ajustarea a început deja și se măsoară în oameni rămași fără loc de muncă.

Conform estimărilor INS, rata șomajului a urcat la 6% în noiembrie 2025, în formă ajustată sezonier, cu 0,1 puncte procentuale față de luna octombrie. Numărul șomerilor (15-74 ani) este estimat la 493.700 de persoane, în creștere față de 487.300 în luna precedentă. Comparativ cu noiembrie 2024, când România înregistra 455.400 de șomeri, creșterea de la un an la altul este de aproape 38.300 de persoane, un salt care confirmă deteriorarea treptată a pieței muncii pe parcursul lui 2025. Pe sexe, datele indică o diferență ușoară, dar constantă: rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,2 puncte procentuale pe cea a femeilor. Valorile sunt de 6,1% în cazul bărbaților și 5,9% în cazul femeilor. Pentru segmentul 25-74 ani, rata șomajului este estimată la 4,7% în noiembrie 2025, cu 4,8% la bărbați și 4,6% la femei. În termeni de volum, șomerii din grupa 25-74 ani reprezintă 73,7% din total, adică aproximativ 363.900 de persoane, ceea ce arată că problema nu este doar una a începutului de carieră, ci afectează masiv populația activă adultă. În același timp, rămâne un semnal de alarmă nivelul foarte ridicat al șomajului în rândul tinerilor. Rata șomajului pentru grupa 15-24 ani este indicată la 26,9% (iulie–septembrie 2025), un indicator care sugerează blocaje serioase la intrarea pe piața muncii și un risc de migrație accelerată sau de ieșire din sistemul de ocupare.

Aceste cifre vin în completarea tabloului descris de analiza INS privind tendințele economice pentru începutul lui 2026. În industrie, managerii anticipează scădere moderată a producției și reducerea numărului de angajați, în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, ceea ce menține presiunea inflaționistă. În construcții, sector descris drept cel mai vulnerabil, estimările indică scădere puternică a producției și diminuare semnificativă a forței de muncă, în paralel cu creșterea prețurilor lucrărilor. În retail, managerii se așteaptă la scădere a cifrei de afaceri, iar ponderea celor care anticipează scumpiri (35,2%) este net superioară celor care văd ieftiniri (1,8%). În servicii, activitatea este văzută ca relativ stabilă, dar cu prețuri în creștere și un nivel aproape neschimbat al angajărilor.

În traducere simplă, economia intră într-o zonă în care cererea slăbește, companiile își reduc expunerea și costurile, iar scumpirile continuă să se propage. Creșterea șomajului, chiar și moderată lunar, devine un indicator-cheie pentru ce urmează: atunci când firmele taie personal, consumul se restrânge, iar presiunea pe bugetele familiilor crește, ceea ce poate amplifica încetinirea economică. În același timp, dacă prețurile urcă în industrie, construcții, retail și servicii, efectul combinat este unul greu de gestionat: mai puține venituri sigure și costuri mai mari.

Datele sunt estimate conform standardelor Biroului Internațional al Muncii și provin din Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO), cu mențiunea că valorile pentru noiembrie 2025 sunt provizorii și pot fi revizuite ulterior. Chiar și așa, direcția este clară: la început de 2026, România intră într-o perioadă în care austeritatea, încetinirea economică și scumpirile nu mai sunt doar teme de dezbatere, ci se reflectă direct în statistici și în viața de zi cu zi.