Pentru România nu contează „cât costă” sprijinul dat Ucrainei, pentru că se concentrează pe efectele indirecte: Securizarea rutelor comerciale la Marea Neagră

În dezbaterea publică europeană revine tot mai des ideea că sprijinirea Ucrainei ar fi „prea scumpă” pentru Uniunea Europeană. Datele publice arată însă că, raportat la dimensiunea economiilor, efortul financiar este mai mic decât se sugerează în campanii și că un scenariu în care Rusia ar câștiga războiul ar putea împinge costurile în altă zonă: securitate, apărare și risc direct pentru flancul estic.

Potrivit Eu NeighboursEast, România ar fi contribuit cu aproximativ 0,2% din PIB la sprijinul pentru Ucraina, în timp ce Danemarca este menționată drept statul cu cea mai mare contribuție, de 3,03% din PIB. Mesajul central al materialului este că, la nivelul UE, costul actual al sprijinului ar fi comparabil cu ceea ce Europa ar ajunge să plătească într-un scenariu mult mai periculos, în care Rusia ar câștiga și ar muta presiunea strategică spre NATO. În același timp, tema a devenit combustibil electoral în mai multe state. Politicieni din tot mai multe țări fac campanii plecând de la afirmația că povara financiară a războiului este nesustenabilă. În paralel, diferențele de prezentare în presă sunt puternice: în timp ce unele redacții încearcă să demonteze cu cifre mituri despre „miliarde” cheltuite, alte publicații folosesc formule emoționale pentru a sugera că banii ar fi irosiți. Dincolo de retorică, comparația relevantă pentru România și pentru regiune este între două tipuri de costuri: costul sprijinului (bugete, ajutoare, logistică, presiune politică) versus costul unei înfrângeri a Ucrainei (creșterea cheltuielilor de apărare, instabilitate la Marea Neagră, risc de escaladare, presiune pe… CITEȘTE ARTICOLUL AICI!