Ucraina a acceptat planul de pace al SUA, se așteaptă răspunsul Rusiei. România a respins propunerile lui Trump și susţine „integritatea teritorială în frontierele recunoscute internaţional”

Ucraina a acceptat planul de pace propus de Donald Trump, situația fiind la un pas de a se încheia după aproape patru ani de conflict cu Rusia. Potrivit unui oficial american, guvernul de la Kiev a agreat acordul de pace intermediat de administrația Trump, urmând ca doar „detalii minore” să fie stabilite pentru finalizarea înțelegerii.

„Ucrainenii au acceptat acordul de pace”, a declarat oficialul american pentru CBS News. „Există câteva detalii minore care trebuie rezolvate, dar ei au acceptat un acord de pace.”

Consilierul ucrainean pentru securitate națională, Rustem Umerov, s-a arătat optimist că președintele Volodimir Zelenski ar putea efectua o vizită la Washington înainte de sfârșitul lunii noiembrie pentru a parafa formal acordul.

În paralel, secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a fost prezent la Abu Dhabi pentru discuții cu oficiali ruși, indicând pași activi în procesul diplomatic.„Rămânem foarte optimiști. Secretarul Driscoll este optimist. Sperăm să primim în curând un răspuns din partea rușilor. Lucrurile se mișcă rapid”, a spus oficial militar american aflat în Abu Dhabi.

În acest moment, Rusia nu a comentat oficial asupra acordului.Ministrul de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia apreciază poziția SUA în inițiativa de soluționare a conflictului, dar a subliniat că informațiile complete vor fi divulgate doar după finalizarea oficială a acordurilor, așteptând să fie informată asupra rezultatelor consultărilor cu Ucraina și Europa.

Secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Rustem Umerov, a anunțat marți, într-o postare pe rețelele sociale, că echipa de negociatori a țării a „ajuns la un acord de principiu privind termenii principali” ai unui document discutat la Geneva, în weekend, împreună cu oficiali americani și europeni.

„Contăm acum pe sprijinul partenerilor noștri europeni în pașii următori. Așteptăm cu nerăbdare organizarea unei vizite a președintelui Ucrainei în SUA la cea mai apropiată dată potrivită din luna noiembrie pentru a finaliza ultimele etape și a încheia un acord cu președintele Trump”, a spus Umerov în postarea sa de marți de pe X.

Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat, luni, la a patra ediţie a Summitului Parlamentar al Platformei Internaţionale Crimeea, desfăşurat la Stockholm, că România susţine, în continuare, integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional, relatează Agerpres.

„Războiul agresiv al Rusiei este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, precum şi un atac asupra democraţiei şi drepturilor omului.Lumea trebuie să îşi consolideze sprijinul pentru lupta Ucrainei de a-şi apăra suveranitatea şi de a-şi restabili integritatea teritorială. Încă de la început, România a condamnat în cei mai fermi termeni anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi actualul război de agresiune ilegal, neprovocat şi nejustificat al Federaţiei Ruse.Rămânem angajaţi pe deplin să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie şi susţinem parcursul Ucrainei către statutul de membru cu drepturi depline al UE şi NATO. Având în vedere provocările cu care ne confruntăm azi, acţiunea decisivă şi coordonată este esenţială. Trebuie să acţionăm în acest sens”, a spus Abrudean.

El a amintit că, pe 10 noiembrie 2025, Senatul României a adoptat un proiect de lege care incriminează încălcarea şi eludarea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei, prin care „cei care ajută persoane şi companii aflate pe lista de sancţiuni nu vor mai scăpa cu o simplă amendă, ci vor răspunde penal şi riscă pedeapsa cu închisoarea”.

„În ceea ce priveşte eforturile globale de sprijinire a Ucrainei, salut înfiinţarea Registrului Pagubelor cauzate Ucrainei, care a devenit operaţional în 2024.Salut şi următorul pas spre responsabilitate şi justiţie pentru Ucraina, respectiv viitoarea înfiinţare a unei Comisii Internaţionale de Soluţionare a Cererilor Ucrainei, precum şi identificarea celor mai adecvate surse de finanţare pentru crearea unui fond de compensare destinat despăgubirilor stabilite şi acordate de această comisie. Dragi colegi, acestea reprezintă dovezi clare ale determinării comunităţii internaţionale de a reafirma supremaţia dreptului internaţional, de a restabili încrederea în ordinea bazată pe reguli, unde dreptul internaţional are prioritate în faţa forţei. Rămânem uniţi pentru o pace durabilă şi justă pentru Ucraina şi pentru poporul ucrainean”, a adăugat Abrudean în discursul său.

Preşedintele Senatului a evidenţiat că securitatea regională nu poate fi construită „dacă regulile sunt ignorate”.”Războiul Rusiei a provocat suferinţe profunde oamenilor din Ucraina. Milioane de familii au pierdut locuinţe, rude sau sentimentul de siguranţă. Femeile, copiii şi persoanele în vârstă au plătit cel mai greu preţ.Aceste efecte depăşesc graniţele Ucrainei. Afectează întreaga regiune.Afectează şi România.Nu poţi construi securitate regională dacă regulile sunt ignorate.Nicio ţară nu se poate simţi în siguranţă în astfel de condiţii. România este alături de Ucraina. Am oferit protecţie celor care au fugit din calea războiului.Am oferit ajutor umanitar, sprijin financiar şi adăpost. Continuăm să susţinem independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional. Acest lucru include Crimeea. Slava Ukraini!”, a transmis Abrudean.

SUA și Ucraina au stabilit un acord în 19 puncte, dar deciziile cele mai importante au fost amânate

Statele Unite şi Ucraina au elaborat un nou acord de pace în 19 puncte, dar au lăsat elementele cele mai sensibile din punct de vedere politic să fie decise de preşedinţii celor două ţări, potrivit prim-viceministrului ucrainean Serhii Kîslîţia. Oficialul ucrainean, care a participat la negocierile de la Geneva ca membru al delegaţiei Kievului, a declarat pentru Financial Times că întâlnirea a fost un efort „intens”, dar „productiv”, ce a dus la elaborarea unui proiect de document revizuit în detaliu şi care a lăsat ambele părţi cu o impresie „pozitivă”.

Washingtonul a exercitat anterior presiuni asupra Kievului pentru a accepta o propunere în 28 de puncte elaborată de oficiali americani şi ruşi, care depăşea mai multe limite roşii pe care Ucraina şi le-a stabilit de mult timp, scrie news.ro. După ore de discuţii laborioase, care aproape că au eşuat înainte de a începe, echipele americană şi ucraineană au ajuns la un acord cu privire la mai multe aspecte, dar au „pus între paranteze” cele mai controversate puncte – inclusiv problemele teritoriale şi relaţiile dintre NATO, Rusia şi SUA – pentru a fi decise de Donald Trump şi Volodimir Zelenski.

Ucrainenii au declarat că „nu au fost mandataţi” să ia decizii cu privire la teritorii – în special cedarea de teritorii, aşa cum sugera proiectul iniţial – ceea ce, conform Constituţiei ţării lor, ar necesita un referendum naţional. Noul proiect, a spus prim-viceministrul de externe Kîslîţia, nu seamănă deloc cu versiunea anterioară a propunerii de pace care a fost divulgată şi care a provocat agitaţie la Kiev. „Au rămas foarte puţine lucruri din versiunea iniţială”, susţine el. „Am dezvoltat un corp solid de convergenţă şi câteva aspecte asupra cărora putem ajunge la un compromis”, a adăugat el. „Restul va necesita decizii la nivel de conducere”, a precizat oficialul ucrainean.

Fiecare parte va duce acum ultimele proiecte de lucru la Washington şi Kiev pentru a informa preşedinţii.Administraţia Trump urmează să se adreseze Moscovei pentru a încerca să avanseze negocierile, a declarat Kîslîţia.Copii ale proiectului de plan date şefilor delegaţiilor americană şi ucraineană au fost singurele texte care au părăsit sala. Kîslîţia a spus că toate celelalte copii au fost luate înapoi la încheierea reuniunii.

Discuţiile de la Geneva au fost conduse, din partea ucraineană, de puternicul şef de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak, şi de secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, Rustem Umerov, Kîslîţia şi un grup de ofiţeri militari şi oficiali din serviciile de informaţii jucând un rol secundar din partea Kievului. Delegaţia americană l-a inclus pe secretarul de stat Marco Rubio, secretarul armatei Dan Driscoll, trimisul special al lui Trump pentru Rusia, Steve Witkoff, şi ginerele preşedintelui, Jared Kushner, a cărui prezenţă a surprins iniţial oficialii ucraineni.

Kîslîţia a spus că americanii au fost atenţi, dornici să asculte punctul de vedere al ucrainenilor şi deschişi la sugestii. „Aproape tot ce am sugerat a fost luat în considerare”, a spus el.Deşi discuţiile s-au încheiat într-o notă pozitivă, ele aproape că nu au început, potrivit lui Kîslîţia, care a descris atmosfera de duminică dimineaţă de la Geneva ca fiind „foarte tensionată”.

Americanii au sosit frustraţi de scurgerile de informaţii către mass-media din zilele premergătoare întâlnirii şi de dezbaterea publică privind originea primului proiect de propunere. „Primele ore au fost complet…”, a spus el, făcând o pauză de câteva secunde, „atârnând de un fir de păr”, a continuat el.

A fost nevoie de aproape două ore de discuţii între Iermak şi Rubio pentru a calma spiritele şi a reveni la normal. „În cele din urmă, am putut merge la misiunea SUA şi am început discuţii reale”, a povestit Kîslîţia.O lungă sesiune de dimineaţă cu americanii le-a permis ucrainienilor să-şi exprime îngrijorările şi solicitările. Aceasta a fost urmată de o scurtă pauză şi de o revizuire detaliată, punct cu punct, a planului de pace propus, a detaliat el.Kîslîţia a spus că partea americană părea dispusă să elimine propunerea de a introduce un plafon de 600.000 de soldaţi pentru armata ucraineană. El a spus că negociatorii americani au ascultat cu atenţie argumentele ucrainene şi au fost de acord să ia în considerare aceste puncte.O propunere de amnistie generală pentru potenţiale crime de război din proiectul iniţial a fost reformulată într-un mod care să răspundă „nemulţumirilor celor care au suferit în război”, a detaliat el.

O sesiune separată, care a avut loc mai târziu în aceeaşi zi, a reunit aliaţii europeni, inclusiv reprezentanţi din Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi instituţiile UE. Înainte de discuţiile cu SUA, Ucraina a purtat discuţii private cu consilierii europeni pentru securitate naţională pentru a coordona poziţiile şi a identifica priorităţile comune, a spus Kîslîţia.El a lăudat în repetate rânduri „implicarea constructivă” a echipei americane, menţionându-i în mod special pe Rubio, Driscoll şi Kushner. „Nu a existat niciun moment în care să fi spus: «Nu vom discuta acest lucru». Am analizat cu atenţie toate punctele”, a precizat oficialul ucrainean.Au existat discuţii şi despre primirea lui Zelenski de către Trump la Washington în această săptămână pentru a consolida acordul. Dar unii din cercul preşedintelui ucrainean i-au sfătuit să rămână la Kiev pentru a nu risca o altă izbucnire din partea Trump care ar putea compromite progresele realizate în weekend.Rămâne neclar dacă Trump va dori ca Zelenski să aprobe documentul cu o semnătură. Preşedintele SUA a declarat că omologul său ucrainean ar trebui să susţină un proiect de acord până joi, de Ziua Recunoştinţei.

Washingtonul trebuie să decidă acum cum şi când să prezinte proiectul de acord de pace Rusiei. Kremlinul a declarat luni că nu a văzut încă şi nu a fost informat cu privire la proiectul SUA-Ucraina.„Depinde de ruşi să arate dacă sunt cu adevărat interesaţi de pace sau vor găsi o mie de motive pentru a nu se angaja”, a spus Kîslîţia. Ucraina, la rândul său, şi-a exprimat disponibilitatea de a continua să lucreze pentru un sfârşit echitabil al războiului şi de a veni „oriunde” pentru a continua procesul.El a subliniat, de asemenea, semnificaţia mai largă a reuniunii de la Geneva. „Realizarea fundamentală de la Geneva este că am reuşit să păstrăm un parteneriat şi un dialog viabil cu americanii”, a spus el.„În ciuda agitaţiei din mass-media şi a freneziei de pe reţelele sociale, ambele părţi au demonstrat că parteneriatul este puternic şi capabil să producă un document viabil pentru lideri”, a comentat prim-vicepremierul ucrainean de externe.Cu toate acestea, Kîslîţia a rămas prudent. „Nu stăteam în sediul Netflix scriind scenarii care vor fi nominalizate la Oscar”, a spus el. „Nu ar trebui să ne lăsăm conduşi de entuziasm sau de agitaţie, ci de responsabilitate şi de complexitatea problemelor”, a punctat el.

Ce urmează?

Delegațiile ucraineană și americană au ajuns la o „înțelegere comună” privind termenii-cheie ai acordului de încheiere a războiului, care a fost dezbătut la discuțiile de la Geneva, transmite secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Rustem Umerov.

„Acum ne bazăm pe sprijinul partenerilor noștri europeni în pașii următori”, a spus el.Potrivit lui Umerov, până la sfârșitul lunii noiembrie este planificată organizarea unei vizite a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Statele Unite, totul pentru a discuta etapele finale ale acordului și a ajunge la un acord cu Donald Trump.

Pe 23 noiembrie, au avut loc negocieri între Statele Unite, Ucraina și țări europene la Geneva privind planul de pace al lui Donald Trump.Kievul și Washingtonul le-au numit foarte productive.Potrivit surselor publicației ucrainene RBC-Ucraina, în timpul negocierilor, delegațiile au reușit să ajungă la un acord asupra majorității punctelor versiunii originale a planului american și să ajusteze „o parte semnificativă” a celor controversate, inclusiv viitorul centralei nucleare Zaporojie și problema dimensiunii Forțelor Armate ale Ucrainei.

Delegațiile au decis să lase problemele teritoriale și relațiile viitoare dintre Ucraina și NATO pentru discuții personale de către Trump și Zelenski.Financial Times a scris că planul de pace al lui Trump a fost redus de la 28 la 19 puncte.

Potrivit CBS News, secretarul armatei SUA, Daniel Driscoll, a ajuns la Abu Dhabi, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ruși pentru a discuta un acord de pace.

Secretarul de presă al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat că Kremlinul consideră planul de pace al lui Donald Trump drept singurul document „substanțial” care poate deveni baza negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina. În același timp, potrivit Bloomberg, oficialii ruși au considerat planul revizuit în 19 puncte inacceptabil.