Pacea în Ucraina: Europenii au prezentat o versiune modificată a planului SUA și vor ca negocierile pe schimburile teritoriale „să înceapă de la linia de contact”

Europenii au prezentat o versiune modificată a planului de pace al Statelor Unite pentru Ucraina, care ar modifica limitele propuse pentru forţele armate ale Kievului şi concesii teritoriale, potrivit unui document consultat duminică de Reuters, informează News.ro. Documentul, pregătit pentru discuţiile privind planul, de la Geneva, propune ca efectivele militare ale Ucrainei să fie limitate la 800.000 de soldaţi „în timp de pace”, în loc de limita generală de 600.000 propusă de planul SUA. De asemenea, se menţionează că „negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la linia de contact”, în loc să se stabilească în prealabil că anumite zone ar trebui recunoscute ca „de facto ruseşti”, aşa cum sugerează planul SUA.

Contrapropunerea a fost redactată de puterile europene E3 – Marea Britanie, Franţa şi Germania, a declarat o sursă familiarizată cu documentul.Documentul are la bază propunerea SUA, dar trece în revistă punct cu punct sugestiile de eliminări sau modificări. Acesta propune ca Ucraina să primească o garanţie de securitate din partea Statelor Unite, similară cu clauza articolului 5 al NATO.Acesta contracarează propunerea SUA privind utilizarea activelor ruseşti îngheţate în Occident, în principal în Uniunea Europeană.

„Ucraina va fi complet reconstruită şi despăgubită financiar, inclusiv prin intermediul activelor suverane ruseşti care vor rămâne îngheţate până când Rusia va compensa daunele cauzate Ucrainei”, se arată în document.Planul SUA propunea ca 100 de miliarde de dolari din fondurile ruseşti îngheţate să fie investite într-un „efort condus de SUA pentru reconstrucţia şi investiţiile în Ucraina” şi ca SUA să primească 50% din profiturile obţinute din această operaţiune. SUA a propus, de asemenea, ca restul fondurilor să fie investite într-un „instrument de investiţii separat SUA-Rusia”.

Frontierele Ucrainei nu pot fi schimbate prin forţă, armata sa nu poate fi redusă, lăsând ţara vulnerabilă, şi rolul central al Uniunii Europene trebuie să fie ”recunoscut deplin” în orice plan de pace, a afirmat duminică preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmit AFP şi Reuters, citate de Agerpres. Declaraţia sa intervine în timp ce reprezentanţii SUA, Ucrainei, Regatului Unit, Germaniei şi Franţei dezbat, la Geneva, planul de pace în 28 de puncte elaborat recent de Washington şi menit să pună capăt războiului izbucnit în Ucraina în februarie 2022. La aceste discuţii este prezent şi Bjorn Seibert, ‘mâna dreaptă’ a preşedintei Comisiei Europene.

”Am convenit asupra principalelor elemente necesare pentru o pace justă şi durabilă şi pentru suveranitatea Ucrainei. În primul rând, frontierele nu pot fi modificate prin forţă”, a spus Von der Leyen.”În al doilea rând, în calitate de naţiune suverană, nu pot exista limitări asupra forţelor armate ale Ucrainei, ceea ce ar lăsa ţara vulnerabilă faţă de un viitor atac, subminând astfel şi securitatea europeană”, a adăugat preşedinta Comisiei. Al treilea element este reflectarea deplină a rolului central al UE în securizarea păcii pentru Ucraina. ”Ucraina trebuie să aibă libertatea şi dreptul suveran de a-şi alege propriul destin. Ea a ales un destin european”, a mai spus şefa executivului UE.

Planul de pace american în 28 de puncte, ce face obiectivul discuţiilor de la Geneva, prevede ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (formată din provinciile Doneţk şi Lugansk) şi să-şi reducă forţele armate. În plus, Ucrainei i se va cere să renunţe la obiectivul aderării la NATO şi să-şi limiteze mărimea armatei sale la 600.000 de militari. În schimb, Rusia ar urma să restituie Kievului părţi din teritoriile ocupate în provinciile Zaporojie şi Herson, ar accepta ca Ucraina să primească garanţii de securitate de la SUA şi să adere la Uniunea Europeană, iar teritoriile din Donbas cedate Rusiei ar deveni zone demilitarizate.

Trump: „Ucraina e NERECUNOSCĂTOARE! Putin NU ar fi invadat niciodată dacă nu era Biden”

Președintele american Donald Trump a lansat un nou atac dur la adresa conducerii Ucrainei, afirmând că liderii de la Kiev au arătat „zero recunoștință” pentru eforturile Statelor Unite de a opri războiul, și susținând că invazia Rusiei nu ar fi avut loc niciodată dacă Joe Biden nu ar fi câștigat alegerile din 2020. Într-o postare amplă pe platforma sa, Trump a scris că „războiul dintre Rusia și Ucraina este violent și teribil”, dar că, în opinia sa, „cu un leadership puternic în SUA și Ucraina, nu ar fi existat niciodată”.

Trump afirmă că președintele rus Vladimir Putin „nu ar fi atacat niciodată” dacă la Casa Albă nu s-ar fi aflat Joe Biden, pe care îl numește „Sleepy Joe” și afirmă că invazia Rusiei a fost posibilă doar pentru că Putin l-a văzut pe Biden ca pe un lider slab: „Putin nu ar fi atacat niciodată! A făcut-o doar când l-a văzut pe Sleepy Joe în acțiune și a spus: ‘Acum e momentul meu!’” Trump insistă că, în primul său mandat, Rusia „nu a îndrăznit măcar să se apropie” de o ofensivă împotriva Ucrainei. Trump mai afirmă că războiul a început „cu mult înainte” ca el să revină la Casa Albă pentru al doilea mandat și că milioanelor de oameni „li s-a luat viața fără sens” într-un conflict care ar fi putut fi evitat. El critică și poziția Ucrainei față de eforturile diplomatice și militare ale SUA: „Conducerea Ucrainei nu a arătat nicio recunoștință pentru eforturile noastre.” De asemenea, Trump acuză Europa că „încă cumpără petrol din Rusia”, în timp ce Washingtonul furnizează armament și sprijin crucial pentru NATO și Kiev.

Declarația lui Trump vine în timp ce:

Ucraina, SUA și state UE negociază intens la Geneva modificarea planului de pace;

președintele Volodimir Zelenski spune că unele elemente din propunerea americană „ar putea ține cont” de interesele ucrainene;

Germania consideră „improbabil” un acord până la termenul-limită impus de Trump – joi, 27 noiembrie (Ziua Recunoștinței în SUA).

Planul controversat include concesii teritoriale, limitări asupra armatei ucrainene și renunțarea la aspirațiile NATO – elemente considerate „favorabile Moscovei” de numeroși lideri europeni. În ciuda criticilor, Trump menține presiunea asupra Kievului. Avertizări neoficiale privind reducerea sprijinului militar dacă Ucraina nu răspunde până joi au circulat intens la Washington și în capitalele europene. Pe fondul tensiunilor, unii senatori americani au acuzat o „confuzie profundă” în interiorul administrației, după ce au primit informații contradictorii despre originea planului de pace – inițial prezentat ca american, apoi descris drept o „listă de dorințe a Rusiei”.

La Geneva, șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a declarat că discuțiile cu europenii au fost „constructive”, iar întâlnirea cu americanii continuă.Zelenski a transmis că „toată lumea are nevoie de un rezultat pozitiv”, dar avertizează că Ucraina nu va accepta soluții care o lasă „vulnerabilă la o nouă agresiune”.

Președintele american Donald Trump a exercitat sâmbătă presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, cerând liderilor de la Kiev să aprobe până joi un plan de pace în 28 de puncte, menit să pună capăt războiului început odată cu invazia Rusiei în februarie 2022. În caz contrar, Trump a avertizat că Ucraina va trebui să „continue să lupte din răsputeri”. Comentariul făcut la Washington face parte din eforturile Casei Albe de a obține acordul Ucrainei asupra planului, redactat de trimisul special american Steve Witkoff și de cel rus Kirill Dmitriev, și prezentat lui Zelenski joi. Planul a stârnit critici, inclusiv din partea unor congresmeni republicani, fiind considerat favorabil Moscovei, scrie The Washington Post.

Documentul prevede cedarea de teritoriu Rusiei, reducerea semnificativă a armatei ucrainene și interzicerea prezenței trupelor NATO pe teritoriul ucrainean, măsuri considerate de mulți inacceptabile pentru Ucraina. Cu toate acestea, Trump a arătat sâmbătă o oarecare flexibilitate, declarând: „Aș vrea să obținem pacea. Ar fi trebuit să se întâmple de mult timp… Încercăm să punem capăt conflictului. Într-un fel sau altul, trebuie să-l încheiem.”

Planul american a generat îngrijorare imediată în rândul aliaților Ucrainei din Europa. La marginea întâlnirii Grupului G20 de la Johannesburg, mai mulți lideri europeni, printre care președintele Franței Emmanuel Macron și cancelarul Germaniei Friedrich Merz, au elaborat o contra-propunere, calificând planul original drept „o bază care va necesita lucrări suplimentare”.

Conform propunerii europene, Ucraina nu ar urma să suporte restricții asupra forțelor sale armate, și ar recâștiga controlul asupra centralei nucleare de la Zaporizhzhia și barajului Kakhovka. De asemenea, documentul prevede „treceri neîngrădite” pe râul Nipru și controlul asupra Peninsulei Kinburn, în timp ce alte dispute teritoriale ar fi soluționate după încheierea unui armistițiu.

Înalți oficiali europeni, inclusiv din Franța, Germania și Marea Britanie, urmează să participe duminică la discuțiile privind planul de pace pentru Ucraina la Geneva, a precizat un oficial european sub protecția anonimatului, din cauza sensibilității diplomatice a discuțiilor.

Oficialii americani le-au transmis aliaților NATO că Ucraina ar putea să nu mai obțină condiții mai favorabile în viitor dacă nu semnează săptămâna aceasta planul de pace propus de Statele Unite și Rusia, potrivit unor surse citate de The Guardian. Vineri, secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a prezentat ambasadorilor NATO un plan în 28 de puncte, care a stârnit îngrijorări în rândul reprezentanților europeni. Atmosfera întâlnirii a fost descrisă ca fiind tensionată, mai mulți diplomați exprimându-și scepticismul față de conținutul acordului și de modul în care SUA au negociat cu Rusia fără consultarea completă a aliaților.

Planul include prevederi controversate pentru Kiev, printre care cedarea unor teritorii ocupate sau aflate încă sub control ucrainean și acordarea unei amnistii pentru crimele de război comise pe durata conflictului.Ucraina nu a fost implicată în redactarea documentului, iar oficialii americani au subliniat că acest lucru a accelerat negocierile.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat public că țara sa se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente din istorie”, subliniind dilema dintre menținerea demnității naționale și acceptarea presiunilor externe.Donald Trump a declarat că acesta nu reprezintă oferta finală, dar speră ca acest conflictul să înceteze „într-un fel sau altul”. El a indicat un termen limită pentru semnarea acordului până la Ziua Recunoștinței, pe 27 noiembrie, și a avertizat că asistența militară americană ar putea fi redusă dacă Kievul refuză să semneze.

Planul prevede concesii teritoriale importante din partea Ucrainei, limitarea forțelor armate și angajamentul de a nu adera la NATO. În schimb, Rusia ar urma să beneficieze de ridicarea sancțiunilor occidentale, restituirea activelor înghețate și reintegrarea în G7. Documentul promite, de asemenea, o reacție militară coordonată și reinstaurarea sancțiunilor globale în cazul unei noi agresiuni rusești.

Rusia pregătește terenul pentru a respinge planul

În timp ce SUA și Europa negociază un plan elaborat de Washington și un oficial rus, Rusia pregătește terenul pentru a respinge planul, potrivit analiștilor, citați de Sky News.Oficialii și mass-media de stat creează „condițiile informaționale” pentru a respinge propunerea și a accepta nimic mai puțin decât o victorie completă asupra Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), conform Mediafax.

Șeful comitetului pentru afaceri internaționale, Alexei Chepa, a declarat că orice plan trebuie să îndeplinească toate cerințele Rusiei și să abordeze „cauzele profunde” ale războiului său, un termen pe care Kremlinul îl folosește de mult timp ca sinonim pentru distrugerea suveranității Ucrainei, a afirmat think tank-ul. Posturile de televiziune de stat rusești și bloggerii militari au creat narațiuni similare, sugerând că planul era insuficient pentru a răspunde cerințelor Rusiei.„Kremlinul condiționează în mod activ poporul rus să nu accepte nimic mai puțin decât o victorie completă în Ucraina”, a declarat ISW.

Declarațiile oficiale sugerează că „Rusia nu este interesată de niciun fel de negocieri de pace până când nu își va atinge obiectivele pe câmpul de luptă”.Înalți oficiali din Statele Unite, Ucraina și consilieri de securitate națională din Franța, Marea Britanie și Germania se întâlnesc duminică la Geneva pentru a discuta proiectul Washingtonului privind încheierea războiului din Ucraina.

Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are termen până joi să aprobe planul în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.

Viktor Orban: „Dacă Europa nu va susține planul lui Trump, Ungaria blochează ajutorul pentru Ucraina”

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a notificat oficial Comisia Europeană că, dacă Uniunea Europeană nu susține „imediat și necondiționat” „planul de pace” al lui Donald Trump, Ungaria va bloca orice formă de ajutor european pentru Ucraina. Mai mult, Viktor Orban a inițiat un referendum în Ungaria prin care încearcă să obțină acordul populației pentru a bloca ajutorul militar și financiar către Ucraina.

”Cum putem rămâne în afara războiului?Răspunsul este că trebuie să facem exact ceea ce am făcut pentru a ne ține departe de fenomenul migrației. Ungaria a reușit să evite greșeala nebunească pe care au făcut-o alte țări europene, lăsând să intre migranți și transformându-se în societăți de imigranți. Am reușit să ne menținem departe de asta! Aceeași abilitate, capacitate și forță sunt necesare pentru a ne menține în afara războiului. Experiența noastră de a ne menține în afara bătăliei migrației este că aceasta a fost rezultatul unei voințe sociale puternice. Dacă conducerea țării nu are o unitate foarte puternică, un angajament pentru pace și o voință națională împotriva războiului, atunci liderii nu vor putea să țină țara departe de război. Cred că există o voință anti-război în sufletele, inimile, experiența istorică, instinctele și curajul poporului maghiar. Cu toții suntem împotriva războiului și în favoarea păcii. Dar trebuie să exprimăm acest lucru, așa cum am făcut-o și în cazul migrației. De aceea, actuala strângere de semnături și consultarea națională sunt importante: ele se referă la faptul că Ungaria nu dorește să intre în război și că banii maghiari aparțin maghiarilor. Nu trimitem soldați sau arme în Ucraina și nu vrem să ne ardem banii acolo. Această poziție națională unitară și fermă ne ajută să rămânem în afara mesei de negocieri de la Bruxelles și să ținem Ungaria departe de război.”, scrie Viktor Orban.