Acuzații reciproce de sabotaj pe Dunăre: „Circul” româno-bulgar afectează și portul Constanța și Varna

Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit în calitate de fost ministru al Transporturilor, despre proiectul de importanță strategică pentru România: Fast Danube, proiectul care transformă Dunărea într-o cale navigabilă pe tot parcursul anului. Grindeanu a explicat că acest proiect este din fonduri europene și este realizat împreună de România și Bulgaria, în urma unui acord oficial semnat între cele două guverne. Problema este că România și-a făcut partea de studii de fezabilitate, în timp ce Bulgaria trage de timp cât se poate de mult. Există suspiciuni că întârzierea Bulgariei nu este întâmplătoare pentru că Fast Danube ar da o nouă dimensiune Portului Constanța și ar eclipsa porturile maritime din Bulgaria.

România are 1.085 kilometri de Dunăre, adică 47% din totalul secto­rului navigabil al fluviului, ce asigură legătura directă cu nouă state europene, 20 de porturi fluviale (din care în Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina pot opera şi nave maritime) şi două canale navi­gabile, Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia, care fac legătura cu Marea Neagră şi cu portul Constanţa.

”În 2019, România a semnat un protocol cu Bulgaria, prin care cele două guverne se angajau să deblocheze două proiecte majore – Fast Danube și construcția a încă cinci poduri peste Dunăre.Aceste proiecte trebuiau să avanseze în paralel. La finalul lui 2021, când am venit la Ministerul Transporturilor, am constatat că studiul de fezabilitate pentru Fast Danube era finalizat, dar partea bulgară nu făcuse nimic. Am luat legătura cu comisarul european pentru transporturi de atunci, Adina Vălean, și am rugat-o să îi capaciteze pe bulgari să finalizeze studiul. Acest proiect este esențial: Dunărea poate deveni o cale navigabilă europeană extraordinară pe tot parcursul anului și ar pune în valoare Portul Constanța, într-o manieră competitivă față de alte porturi de la Marea Neagră. Eu cred într-o concurență, sper eu, loială între Constanța și porturile din sud de la Burgas și așa mai departe, dar de aceea cele două guverne au decis să meargă în paralel cu aceste proiecte. Noi ne-am făcut treaba. Zilele trecute am văzut că s-au deblocat și lucrurile din partea Bulgariei privind Fast Danube.Nu suntem împotriva altor proiecte – cum ar fi un nou pod peste Dunăre, la Teleorman –, dar România are un interes strategic major în realizarea Fast Danube: să facem Dunărea navigabilă tot anul și să consolidăm Portul Constanța ca principal nod logistic regional.”, a declarat Sorin Grindeanu.

Transportul efectuat pe Dunăre este calea cea mai facilă pentru România să ajungă la țările din Occident, iar faptul că în paralel Portul Constanța are parte de investiții masive, asta va genera un boom economic pentru țara noastră. De menționat este și faptul că, la finalul războiului din Ucraina, tot pe Dunăre va fi cel mai facil transportul ajutoarelor pentru reconstrucție.

România are 1.085 kilometri de Dunăre, adică 47% din totalul secto­rului navigabil al fluviului, ce asigură legătura directă cu nouă state europene, 20 de porturi fluviale (din care în Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina pot opera şi nave maritime) şi două canale navi­gabile, Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia, care fac legătura cu Marea Neagră şi cu portul Constanţa.

Prin aceste investiții, Dunărea devine un coridor navigabil competitiv, contribuind direct la dezvoltarea transportului durabil și la creșterea economică a României, fructificând poziția geostrategică a portului Constanța.