Angajații români trec prin cea mai mare scădere a salariului real de la „tăierile lui Boc”

Încetinirea creșterilor nominale ale lefurilor, peste care a venit inflația foarte ridicată, a dus dinamica salarială la -5%, cel mai scăzut nivel de la „tăierile lui Boc” din timpul crizei economice din 2010. Situația este de așteptat să mai continue cel puțin câteva luni, posibil un an, până ce valul inflaționist va ieși din calculul statistic.Creșterea salariului mediu net a încetinit de la aproape 10% în martie la 4,4% în august, cele mai slabe cifre de după primele luni ale pandemiei COVID-19 și într-un context mai larg, printre cele mai slabe din ultimii 11 ani, conform analizei Profit.ro. Durerea mare pentru salariați vine însă din combinația de creștere mică a salariilor nominale cu inflație ridicată. Astfel, în timp ce creșterea lefurilor a încetinit puternic, inflația a accelerat semnificativ în ultimele luni până aproape de 10%, pe fondul unei combinații de scumpire a energiei pentru clienții casnici și de creștere a taxelor de consum (TVA și accize).

Ajustat cu inflația, salariul mediu net a scăzut cu 5% față de august 2024, cea mai mare cădere de după 2010-2011, când tăierile de salarii din sectorul bugetar din vremea guvernului Emil Boc, cuplate și atunci cu efectele inflaționiste ale creșterii TVA, au dus simultan la o cvasi-stagnare a salariului net și o scădere reală cu un vârf de aproape 10% în toamna lui 2010.

Efectele salariilor reale mai mici se văd deja în declinul consumului, de 4% în termeni anuali în august (date ajustate cu inflația), arată o analiză UniCredit Bank România. „Scăderea poate fi explicată prin erodarea puterii de cumpărare a consumatorilor, deoarece dinamica anuală a salariului real a intrat în teritoriul negativ începând cu luna iulie, din cauza inflației în creștere și a temperării creșterii salariilor nominale”, arată Anca Negrescu și Alexander Ragea, economiști ai UniCredit.Guvernul a fost forțat în 2010 să ia măsuri de austeritate și să apeleze la credite de la Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, după ce an la rând nu a reușit să controleze deficitul bugetar, cu măsurile amânate mereu în perioada electorală. Similar perioadei de atunci, măsurile de corecție a deficitului bugetar nu doar că au întârziat, dar anul trecut cheltuielile au fost crescute puternic: 24% la salarii, +17% la pensii, +21% la achiziții, +91% la cheltuieli de investiții din surse interne în an electoral, astfel că deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB, foarte aproape de recordul de 9,4% din 2009. De la 1 ianuarie 2025, salariile bugetarilor au fost înghețate, ceea ce a redus din presiunea pe buget, care nici în aceste condiții nu este într-o recuperare decisivă, cu un deficit de 8,4% din PIB estimat pentru acest an în rectificare.