Trump i-a cerut lui Viktor Orban să renunțe la petrolul rusesc. Răspunsul Budapestei: „Geografia, și nu ideologia!”

Un apel telefonic dintre Donald Trump și Viktor Orban a stârnit rumoare. Președintele american i-a cerut explicit premierului ungar să renunțe la petrolul rusesc și la dependența energetică de Moscova. Răspunsul Budapestei a fost însă tranșant: „geografia, și nu ideologia” dictează politica energetică a Ungariei.

Convorbirea a fost confirmată chiar de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto.Trump a insistat că Ungaria trebuie să înceteze importurile de petrol rusesc și să caute alternative care să o desprindă de influența Kremlinului.

În același context, Trump a lansat un atac dur la adresa dependenței Europei de energia din Rusia.El a spus în discursul său de la ONU, deci în fața liderilor mondiali, că „dacă Rusia ar fi fost cu adevărat o putere militară, ar fi câștigat războiul în câteva zile” și a adăugat că europenii „finanțează ei înșiși războiul împotriva lor”, cumpărând petrol și gaze de la Moscova.

Oficialii ungari au justificat dependența energetică prin poziția geografică, nu prin opțiuni ideologice.Ungaria rămâne una dintre puținele țări care importă în continuare petrol rusesc, ignorând presiunile venite din partea celorlalte state occidentale.

Comisia Europeană a reacționat imediat după discursul lui Trump, admițând că Washingtonul are dreptate. Oficialii europeni au transmis că se lucrează la soluții pentru reducerea și eliminarea treptată a dependenței de energia rusească. Cele mai dependente țări de resursele rusești sunt Ungaria și Slovacia, conduse de lideri acuzați că promovează politici pro-ruse: Viktor Orban și Robert Fico.

Comisia Europeană va opri importul de gaze rusești până la sfârșitul anului 2026

Comisia Europeană vrea să oprească cumpărarea de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât se planificase inițial. Comisia Europeană vrea să oprească cumpărarea de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât se planificase inițial. Principalele măsuri sunt:

Contractele pe termen lung cu Rusia trebuie încheiate până la sfârșitul lui 2026.Pentru tranzacțiile pe termen scurt, acestea trebuie să fie finalizate în 6 luni de la aplicarea sancțiunilor. Scopul este să reducă banii pe care Rusia îi primește din vânzarea combustibililor fosili.Companiile din UE nu mai pot investi în zone economice rusești. Tranzacțiile cu criptomonede sunt restricționate.Sancțiuni împotriva unor companii din China, Thailanda și India, suspectate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile.

Uniunea Europeană a mai anunțat că, până la sfârșitul anului 2027, vrea să reducă treptat importurile de gaze rusești. Până acum, GNL-ul rusesc reprezintă 7% din totalul gazelor importate în Uniunea Europeană. În prima jumătate a anului 2025, Uniunea Europeană a primit 10,9 miliarde m³ GNL din Rusia și 8,4 miliarde m³ prin conducta Turkish Stream. Totalul importurilor de gaze a fost de 155,9 miliarde m³.

Uniunea Europeană nu a găsit noi surse de gaze în ultimii ani; livrările din Libia au scăzut la zero în T2 2025. Dacă nu apar noi surse de GNL, Uniunea Europeană va trebui să plătească prețuri mari pentru a acoperi cererea, la fel ca în 2022.

Serbia este încă unul dintre puținii cumpărători de gaze rusești din Europa, chiar dacă vrea să adere la Uniunea Europeană și este presată să urmeze politicile Bruxelles-ului. Serbia încearcă să găsească surse alternative de gaze. A semnat un contract cu Azerbaidjanul pentru livrarea a 2,5 milioane m³ de gaze pe zi. Totuși, majoritatea gazului care ajunge în Serbia este încă rusesc – 9,5 milioane m³ pe zi.

România ar putea deveni o sursă alternativă, mai ales după ce începe producția în Neptun Deep. În acest sens, la sfârșitul lunii iunie, directorii de la Srbijagas (Serbia) și Transgaz (România) au semnat un memorandum pentru construirea a două conducte noi. Scopul este să diversifice sursele de gaze, să crească siguranța aprovizionării și să echilibreze cererea cu oferta.

Până la finalul lunii septembrie, cele două companii trebuie să pregătească un plan comun pentru conectarea sistemelor de transport de gaze dintre România și Serbia. Aceasta presupune: o conductă între magistrala BRUA și Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia și o conductă sudică Mokrin – PCG Banatski Dvor – Pančevo – Belgrad. În același timp, NIS, monopolul petrolier sârb deținut majoritar de Gazprom și Gazprom Neft, cere o a șaptea derogare de la sancțiunile americane pentru a nu risca aprovizionarea cu țiței. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, se va întâlni cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a discuta tarifele și sancțiunile care afectează NIS.