Italia limitează folosirea inteligenței artificiale de către copii și introduce pedepse cu închisoarea pentru deepfake

Italia a devenit prima țară din UE care aprobă o lege cuprinzătoare care reglementează utilizarea inteligenței artificiale, inclusiv impunerea de pedepse cu închisoarea pentru cei care utilizează tehnologia pentru a provoca daune, cum ar fi generarea de deepfake-uri, și limitarea accesului copiilor.

Guvernul de dreapta condus de Giorgia Meloni a declarat că legislația, care se aliniază cu Legea istorică a UE privind AI, este o mișcare decisivă în influențarea modului în care AI este utilizată în Italia.

Scopul este de a promova „utilizarea AI centrată pe om, transparentă și sigură”, subliniind în același timp „inovația, securitatea cibernetică și protecția vieții private”.Proiectul de lege introduce pedepse cu închisoarea între unu și cinci ani pentru răspândirea ilegală a conținutului generat sau manipulat de AI, dacă acesta provoacă daune, potrivit The Guardian. De asemenea, vor exista pedepse mai dure pentru utilizarea tehnologiei pentru a comite infracțiuni, inclusiv fraudă și furt de identitate, și reguli mai stricte de transparență și supraveghere umană care guvernează modul în care tehnologia este utilizată la locul de muncă, precum și într-o serie de sectoare precum asistența medicală, educația, justiția și sportul.În plus, copiii sub 14 ani vor avea nevoie de consimțământul părinților pentru a accesa AI.

În ceea ce privește drepturile de autor, legea prevede că operele create cu asistență a inteligenței artificiale sunt protejate dacă provin dintr-un efort intelectual autentic, în timp ce extragerea de text și date bazată pe inteligență artificială va fi permisă doar pentru conținutul fără drepturi de autor sau pentru cercetarea științifică efectuată de instituții autorizate.A

Alessio Butti, subsecretarul pentru transformare digitală, a declarat că legea „readuce inovația în perimetrul interesului public, orientând inteligența artificială către creștere, drepturi și protecția deplină a cetățenilor”.

Guvernul a numit Agenția pentru Italia Digitală și Agenția Națională de Securitate Cibernetică pentru a aplica legislația, care a primit aprobarea finală în parlament după un an de dezbateri.Abordând tema inteligenței artificiale în martie anul trecut, Meloni a spus: „Poate și trebuie să existe o modalitate italiană în ceea ce privește inteligența artificială, o modalitate italiană de a dezvolta inteligența artificială și o modalitate italiană de a guverna inteligența artificială”. Ea a considerat tehnologia drept „cea mai mare revoluție a timpului nostru”, dar a spus că își poate atinge întregul potențial doar „dacă este dezvoltată într-un cadru de reguli etice care se concentrează pe oameni și drepturile și nevoile lor”.

Legea autorizează până la 1 miliard de euro (870 de milioane de lire sterline) dintr-un fond de capital de risc susținut de stat pentru a sprijini companiile active în domeniul inteligenței artificiale, al securității cibernetice și al telecomunicațiilor, deși criticii susțin că suma este mică în comparație cu investițiile făcute de SUA și China.

Mai mulți experți în inteligență artificială, printre care un laureat Nobel și lideri ai marilor companii tech au semnalat în urmă cu câteva luni pericolul iminent care amenință umanitatea, odată cu răpândirea AI.Ei avertizează că mașinăriile ar putea atinge nivelul inteligenței umane în doar un an, iar riscul dispariției noastre devine tot mai real, conform The Times.Printre semnatarii unei scrisori deschise care cere acțiuni urgente se numără Geoffrey Hinton, laureat Nobel pentru fizică, Yoshua Bengio, premiat cu Turing, și directorii executivi ai OpenAI, Anthropic și Google DeepMind. Aceștia susțin că „reducerea riscului de dispariție cauzat de AI trebuie să devină o prioritate globală, alături de amenințări majore precum pandemiile sau războiul nuclear.”

Proteste au apărut deja, cum a fost cel din San Francisco, unde susținătorii grupului „Stop AI” au atras atenția asupra pericolelor inteligenței artificiale. Aceștia avertizează că, dacă tendința actuală continuă, omenirea s-ar putea confrunta cu un sfârșit catastrofal.