Condiția lui Bolojan în coaliție, ca să rămână premier: Trebuie dați afară 13.000 de oameni din administrație și trimiși în privat. Creșteri de TVA și de taxe de anul viitor, dacă măsurile bugetar-fiscale nu vor fi implementate

Premierul Ilie Bolojan a vorbit astăzi despre problemele pe care le întâmpină în implementarea reformelor administrative. Întrebat explicit despre demisie, așa cum a fost speculată zilele trecute, șeful executivului nu a exclus varianta, însă a menționat că e importantă coordonarea cu partidele și președintele Nicușor Dan.

„Partidele din coaliție și președintele trebuie să fie parteneri. Altfel nu funcționează.Toate măsurile sunt puse în practică cu acordul partidelor.Nu e o problemă (n.r.: de comunicare cu președintele Nicușor Dan). Sub o formă sau alta se vor comunica rezultatele.Le-am transmis partidelor că am avut o înțelegere. Nu era mare înghesuială pentru funcția de premier când am preluat mandatul. Solidaritatea e un lucru important. Dacă aceste lucruri sunt mențiune, stabilitatea e menținută. Dacă nu, e greu. Ocupi un post fără să-l pui în valoare”, a spus Bolojan, cu privire la zvonurile că ar fi amenințat partidele cu demisia.

Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice, relatează Mediafax. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală care să ducă la concedierea a minimum 17.000 de funcționari din ceea ce el consideră un aparat prea stufos. În replică, PSD, UDMR și minoritățile au cerut o analiză mai detaliată a măsurilor.

Inițial, marțea trecută, coaliția – inclusiv Ilie Bolojan – convenise o metodă de calcul propusă de ministrul Dezvoltări, Cseke Attila. Joi, Bolojan a cerut o nouă metodă, invocând faptul că cea inițială era doar o mimare a reformei. Vineri, miniștrii PSD în frunte cu vicepremierul Marian Neacșu au refuzat să accepte propunerea lui Bolojan și au amenințat cu plecarea din ședința de guvern. Duminică, ședința coaliției a adus un blocaj total, pe fondul căruia premierul a anunțat că va demisiona dacă liderii coaliției nu îl susțin. Propunerea inițială a ministrului Dezvoltării era de tăiere a 25% din numărul maxim de posturi stabilite conform legislatiei pentru primării și consilii județene, care este de circa 180.000 posturi la nivelul întregii țări. Dar Bolojan a prezentat vineri și duminică la coaliție noi cifre care arată că numărul real de posturi este de circa 158.000 posturi, ceea ce însemna, potrivit lui că reducerea de 25% aplicată la numărul maxim de posturi ducea la un număr mic de concedieri, adică o mimare a reformei. În replică, Bolojan a cerut inițial a reducere de 45% din numărul maxim de posturi, reducând în timpul negocierilor procentul la 40%.

Bolojan a cerut o întâlnire rapidă a coaliției de guvernare, eventual pentru marți, cerând sprijin total pentru propunerea sa. ”Premierul a spus că luni mergem în Parlament cu asumarea răspunderii pentru cele 5 legi agreate de coaliție, apoi de marți coaliția să se gândească cine îmi ia locul. A spus că nu poate continua așa, pentru că e nevoie de o soluție structurală la supra-încărcarea schemei de bugetari, altfel toată sarcina austerității apasă pe mediul privat”, a mai spus o altă sursă din coaliție.

Nicușor Dan a declarat duminică la Chișinău că solicitase liderilor coaliției ca vârsta de pensionare a magistraților să crească treptat în următorii 15 ani, nu în 10 ani cum este prevăzut în proiectul adoptat de Guvern. Șeful statului consideră că magistrații din România au muncit de două, trei ori mai mult ca cei din alte țări europene.PNL, prin vocea prim-vicepreședintelui Ciprian Ciucu, a confirmat luni tensiunile din coaliției și a prezentat un set de cifre care arată, în opinia liberalilor, diferența între reforma reală propusă de Ilie Bolojan și reforma susținută de PSD, UDMR și minoritățile locale. „Eu am solicitat 15 ani în loc de 10 ani, pentru că spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologi lor din țări europene”, a spus Nicușor Dan.

Premierul Ilie Bolojan a explicat marți, 2 septembrie, într-o conferință de presă, motivele pentru care reforma administrației publice locale este blocată și de ce consideră că tăierile reale de personal sunt inevitabile. Șeful Executivului a prezentat, în detaliu, cifre privind posturile ocupate, vacante și aprobate în organigramele primăriilor și a subliniat că soluțiile cosmetice nu mai pot fi acceptate.

Bolojan a arătat că România se confruntă cu un deficit de aproape 10% din PIB, iar corectarea lui necesită un set complex de măsuri. „Nu era posibil la un deficit de aproape 10% să corectez cu o singură măsură, într-un termen rezonabil, acest deficit. Prin urmare, au trebuit puse în practică toate aceste trei măsuri – creșterea veniturilor, scăderea cheltuielilor și prioritizarea investițiilor – în diferite grade. Primul pachet care a fost adoptat a urmărit aceste măsuri rezolvând o parte din probleme”, a declarat premierul.

El a precizat că al doilea pachet legislativ, aflat deja în Parlament (după angajarea răspunderii de luni, n.r.), vizează reducerea privilegiilor din sectorul public, întărirea capacității statului de a colecta taxe și impozite și reformarea unor domenii cheie precum sănătatea.

Premierul a subliniat că pachetul privind administrația publică locală ar fi trebuit să completeze setul de cinci proiecte angajate în Parlament, dar nu a fost asumat din cauza lipsei unui consens politic. „Acest pachet însă este complementar pachetului de fiscalitate, pentru că, fără adoptarea lui, practic nu ne valorificăm potențialul administrației publice locale, care este o coloană vertebrală a administrației românești, și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta în anii următori”, a afirmat Bolojan.

El a insistat că reforma administrației nu înseamnă doar descentralizare și eficientizare, ci și reducerea cheltuielilor de personal. „Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și riscăm să ne întoarcem anul viitor, dacă nu le reducem, în situația în care ne găsim anul acesta.”

Premierul a prezentat și situația detaliată a posturilor din administrația publică locală. „Avem totalul numărului maxim de posturi care sunt aprobate în România – 190.000. Numărul de posturi aprobate prin organigrame este de 164.000, iar numărul de posturi efectiv ocupate este de 129.000. Între numărul maxim și numărul ocupat sunt 32% posturi care nici nu au fost înființate sau care sunt vacante. Prin urmare, când reduci cu 25% această coloană, înseamnă că nu atingi niște posturi ocupate, pentru că ajungi puțin deasupra lor. Efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule”, a explicat Bolojan.

Din acest motiv, premierul a respins propunerile care vizau reducerea procentuală a numărului maxim de posturi, considerându-le ineficiente: „Nu-mi pot permite, în situația în care este România, să vin cu astfel de soluții în fața cetățenilor, în calitate de prim-ministru.”

Bolojan a insistat că reducerea trebuie raportată la posturile efectiv ocupate și a prezentat simulări. „Dacă vrem să avem o reducere de 5% efectivă a personalului în administrația publică locală, înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim, ca să avem un efect asupra posturilor ocupate. Dacă am face un calcul de 10%, ar însemna o reducere de 40% la nivelul maxim, iar pentru 15% ar trebui să aplicăm un procent de 45%. La 10% reducere de personal ar fi vorba de aproximativ 13.000 de posturi reale, nu posturi vacante sau posturi virtuale.” „Nu putem să-i mai dezinformăm pe români. Nu cred că ne mai putem permite acest lucru”, a avertizat premierul.

Șeful Executivului a atras atenția că multe primării nu își pot acoperi nici măcar cheltuielile de personal din veniturile proprii și depind masiv de bugetul de stat. „În situațiile în care o primărie nu-și poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu există pentru cetățenii din respectiva localitate, ci există pentru angajații ei”, a spus Bolojan.El a adăugat că reforma trebuie să fie privită și ca o oportunitate pentru administrațiile locale: „Indiferent că se impune de undeva sau nu se impune, cred că pentru fiecare administrator a nu risipi banii care-i colectează de la cetățeni este o miză importantă. Dacă, de exemplu, în județul Bihor s-au făcut schimbări cu viteză mare, este și pentru că din milioanele de euro economisite în fiecare an din aceste cheltuieli s-au dus banii în investiții, s-au atras fonduri europene și, în felul acesta, schimbările se fac cu viteză mai mare.”

Premierul a recunoscut că măsurile nu sunt populare, însă le consideră inevitabile. „Nu este un lucru ușor reducerea de personal și, în general, reducerea de cheltuieli, pentru că astea sunt cotate ca niște vești proaste. Nu sunt foarte mulți oameni dispuși să și le asume, dar trebuie să le facem. Altfel, structura noastră de cheltuieli rămâne dezechilibrată și riscăm să nu reușim să recuperăm aceste componente de deficit și să ducem România pe o traiectorie normală pe care știu că o putem duce, dar trebuie să respectăm aceste lucruri.”

Premierul Ilie Bolojan a spus, marți, câți oameni ar putea fi dați afară din sistemul bugetar, precizând că aceștia pot merge în privat, și a vorbit despre relația partidelor din coaliție.

„130.000 de angajați sunt în administrația locală. O parte sunt în plus. Primării identice au număr de angajați diferiți. 10% înseamnă 13.000 de posturi. Mediul privat din România nu are pe cine angaja. Cu cât facem reducerile, vom economisi bani. dacă nu ne reducem cheltuielile, nu vom putea realiza investițiile. Firmele private au posibilitatea să angajeze o mare parte din acești angajați. Pe baza informațiilor, reducerea la Cancelaria premierului va depăși 30%, se va apropia de 40%. Toate deciziile care au fost adoptate, inclusiv pe componenta de pachete, s-a făcut prin dialog. Toate măsurile au fost discutate. A fost o înețelegere. Nu sunt perfecte, nu mulțumesc pe toată lumea. Pe Sănătate aveam 6,3 milioane de contribuabili și 16 milioane de beneficiari. Uitați-vă ce acumulări am acumulat pe Sănătate. Am convenit să anulăm cât mai multe excepții, au fost date de 15-20 de ani. Dacă nu le anulăm, nu ajungem nicăieri. Revenirea nu face decât să creeze breșe. Îți trebuie înțelegere. Pentru noi este important ce putem face pentru România. Coaliția și-a asumat pachetul și stabilitatea se va vedea la sfârșitul săptămânii, la moțiunile de cenzură”, a spus Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan îi răspunde lui Nicușor Dan, după ce președintele României a declarat că că solicitase liderilor coaliției ca vârsta de pensionare a magistraților să crească treptat în următorii 15 ani, nu în 10 ani cum este prevăzut în proiectul adoptat de Guvern. Șeful statului a mai spus că magistrații din România au muncit de două, trei ori mai mult ca cei din alte țări europene.

„Cred că fiecare om care are o funcție publică are puncte de vedere. Dânsul a avut un punct de vedere. Acesta trebuie însă transpus în practică într-o modalitate în care se poate. Dacă din Parlament nu a venit modificare pe această componentă nu se poate modifica. Unde au venit amendamente s-a lucrat, pe componenta de magistrați nu am avut. Când ai un proiect important dacă el nu trece e greu de presupus că un Guvern mai poate avea legitimitatea să vină cu alte măsuri. „, a declarat Ilie Bolojan.

Creșteri de TVA și de taxe de anul viitor, dacă măsurile bugetar-fiscale nu vor fi implementate

Premierul Ilie Bolojan a spus, marți, că, în cazul în care cheltuielile vor fi ținute sub control, iar măsurile fiscale propuse vor fi aplicate, nu se va pune problema unei creșteri de TVA sau de alte taxe începând de anul viitor.Premierul a fost întrebat marți, în contextul în care în acest moment nu sunt reduceri în administrația locală sau centrală, ce șanse sunt ca TVA-ul să crească de la începutul anului viitor.

„Dacă suntem realiști, știm că reducerea de cheltuieli nu se poate face de pe o zi pe alta. Gândiți-vă că atunci când reduci personal, de exemplu, sau reduci volume de investiții, trebuie făcute analize, trebuie respectate niște proceduri legale, trebuie notificat, trebuie comunicat, apar procese, apar dispute, care înseamnă că efectele reducerii de cheltuieli se văd peste câteva luni de zile, minim. Aceasta este realitatea. Asta e cunoscută de toată lumea. Și atunci, dat fiind faptul că eram sub o presiune puternică, gândiți-vă în ce situație eram în luna iulie, am fost nevoiți să începem într-o ordine, dacă aș putea să spun, amestecată, atât cu componenta de creștere de venituri, creșterea TVA-ului, dar și pe componenta de reducere de cheltuieli, gândiți-vă la sporurile din administrație și așa mai departe”, a spus Ilie Bolojan.

El a mai spus că era ideal să se înceapă cu reducerile de cheltuieli:

„Dacă ținem zona de cheltuieli sub control și luăm măsurile pe care ni le-am asumat prin programul de guvernare, sunt convins că nu se va pune problema unei creșteri de TVA sau de alte taxe începând de anul viitor”, a adăugat șeful Guvernului.