BNR, avertisment pentru inflație: „Pachetul 2″ al austerității va împinge prețurile spre 9%

Inflația rămâne principala vulnerabilitate a economiei românești în 2025. Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 8 august confirmă că prețurile cresc mai repede decât era anticipat, iar noile măsuri fiscal-bugetare – cunoscute sub denumirea de „Pachetul 2″ – vor accentua această tendință.

În ciuda acestor presiuni, banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%, mizând pe un echilibru dificil între combaterea inflației și susținerea economiei. Potrivit BNR, rata anuală a inflației a crescut la 5,66% în iunie, de la 4,86% în martie, evoluție explicată în special prin scumpirea alimentelor. Condițiile meteorologice nefavorabile au determinat o creștere accentuată a prețurilor la fructe și legume, fenomen resimțit în toată regiunea. Mai îngrijorător pentru BNR este faptul că și inflația de bază (CORE2 ajustat) – care exclude elementele volatile precum energia sau produsele alimentare neprocesate – a crescut la 5,7%, după ce anterior intrase pe o pantă descendentă. Acest indicator arată că presiunile inflaționiste sunt mai adânci și persistente decât s-ar putea crede la prima vedere.

Consiliul de Administrație al BNR a decis să mențină neschimbată dobânda-cheie la 6,5%, precum și coridorul de dobânzi (facilitatea de creditare – 7,5%, facilitatea de depozit – 5,5%). De ce această decizie, în condițiile în care inflația accelerează? Explicația oficială este că o înăsprire suplimentară a politicii monetare ar afecta creditarea și ar frâna creșterea economică, într-un moment în care activitatea economică încetinește deja. Cu alte cuvinte, BNR alege să rămână vigilentă și să transmită un mesaj de stabilitate, păstrându-și totodată marja de manevră pentru intervenții viitoare.

În centrul discuțiilor din cadrul BNR s-a aflat Pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, intrat în vigoare la 1 august. Acesta prevede:

– majorarea TVA la mai multe bunuri și servicii,

– creșterea accizelor la carburanți și alcool,

– eliminarea unor facilități fiscale.

Impactul acestor măsuri este considerabil. Potrivit noilor estimări, inflația ar putea atinge un vârf de 9,2% în septembrie, urmând să coboare spre 8,8% la sfârșitul anului.Astfel, Pachetul 2 acționează ca un șoc inflaționist suplimentar, venit peste scumpirile generate de alimente și energie.

BNR atrage atenția că efectul măsurilor fiscale este unul cu două fețe:

– Pe termen scurt, ele pun presiune pe prețuri și cresc inflația.

– Pe termen mediu, reducerea consumului și temperarea cererii agregate ar putea contribui la scăderea treptată a inflației, spre ținta de 2,5% ± 1 punct procentual.

Problema este însă de încredere: dacă populația și firmele anticipează că prețurile vor continua să crească, acestea își vor ajusta comportamentul – prin majorări salariale, ajustări de tarife și scumpiri suplimentare – ceea ce poate prelungi spirala inflaționistă. Minuta BNR notează că activitatea economică a fost mai redusă decât așteptările în prima parte a anului și se va tempera în trimestrele II și III 2025.În aceste condiții, politica monetară trebuie să navigheze între două pericole:

– inflația ridicată, care erodează puterea de cumpărare și destabilizează economia

– risc de recesiune, dacă măsurile fiscale și dobânzile mari frânează prea mult consumul și investițiile

Mesajul BNR este limpede: România traversează o perioadă de inflație ridicată prelungită, care va dura cel puțin până la finalul lui 2025. „Pachetul 2″ adaugă o presiune suplimentară, complicând sarcina băncii centrale. În lipsa unor așteptări inflaționiste bine ancorate și a unei politici fiscale predictibile, lupta cu inflația riscă să fie mai lungă și mai costisitoare decât anticipa toată lumea.

Liderii coaliției de guvernare au avut o ședință pentru a stabili măsurile agreate, care vor fi incluse în Pachetul 2 de măsuri fiscale. Cel mai probabil, acest pachet va fi trecut prin Guvern în această săptămână, iar săptămâna viitoare premierul Ilie Bolojan va merge în fața Parlamentului și va angaja răspunderea Guvernului.

O discuție amplă a avut loc pentru a rezolva problema pensiilor speciale și a pensionării magistraților. Soluția agreată în coaliție va fi creșterea vârstei de pensionare, dar totul se va face gradual.

Se va aplica o perioadă de tranziție de 10 ani pentru creșterea vârstei de pensionare, acest ”artificiu” fiind una dintre soluțiile prin care nu există riscul ca proiectul să pice la Curtea Constituțională.În prezent, vârsta de pensionare a magistraților este de 47 ani de ani și 4 luni, dar deja crește gradual.

La capitalul social vor fi praguri noi:

– 500 lei până la 400.000 lei cifra de afaceri

– 5.000 lei până la 7 milioane lei cifra de afaceri

– 90.000 lei peste 7 milioane

Se dorește menținerea eșalonării simplificate, o formă mai ușoară și rapidă d plată a obligațiilor fiscale în rate, introdusă ca măsură temporară în perioada pandemiei, dar acum vor fi reguli noi și mai stricte:

Măsura susține astfel contribuabilii mici (persoane fizice sau firme cu datorii moderate), care mai pot beneficia astfel de eșalonare simplificată.

– plafoane pentru datorii (500 – 100.000 lei pentru persoane fizice, 5.000 – 400.000 lei pentru firme);

– firmele trebuie să aibă cel puțin 12 luni vechime ca să poată cere eșalonarea simplificată

– dacă datoriile depășesc plafonul, totuși eșalonarea se poate da, dar numai în limita sumelor certe pe care debitorul are de încasat de la stat

Pentru profesiile liberale s-au propus 72 salarii minime la plata CASS, în loc de 90, cum era inițial.De asemenea, a fost agreată o taxă de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene. Această taxă va afecta în special coletele primite de pe Temu sau Shein.