Bolojan sacrifică expertiza pentru imagine: Tot ce trebuie să știi despre interzicerea cumulului pensie – salariu și modificările la pensiile private

Guvernul condus de Ilie Bolojan propune, sub pretextul „modernizării” administrației publice, interzicerea cumulului pensie-salariu pentru angajații din sistemul public. În viziunea Executivului, această măsură ar trebui să asigure „echitate” și „responsabilitate bugetară”, reducând presiunea asupra fondului de salarii și stimulând „reîmprospătarea” resursei umane din instituțiile statului.Totuși, dincolo de argumentele oficiale, realitatea este mult mai complexă și ridică întrebări legitime privind eficiența și onestitatea acestei decizii:

Interzicerea cumului pensie-salariu este prezentată ca un instrument de reducere a cheltuielilor publice, însă ignoră faptul că problema principală a sistemului bugetar este risipa și lipsa de performanță, nu existența unor profesioniști cu experiență care continuă să lucreze după pensionare. Se sacrifică expertiza pentru imagine. Măsura lovește în special în angajații obișnuiți, în timp ce pentru anumite categorii privilegiate (parlamentari, magistrați, funcționari de rang înalt) se găsesc mereu portițe legale sau derogări. Astfel, echitatea invocată devine selectivă și, în final, ipocrită.

În sectoare critice precum sănătatea, educația sau apărarea, interzicerea cumulului poate duce la o lipsă acută de specialiști, pe care statul nu îi poate înlocui peste noapte. În loc să atragă tineri, statul își alungă profesioniștii. De asemenea, economiile la buget sunt minore raportat la cheltuielile totale, iar efectul real este creșterea nemulțumirii și a insecurității sociale în rândul pensionarilor activi.

Veniturile viitorilor pensionari vor ajunge la 30% din valoarea salariului actual

Milioane de angajați români care vor ieși la pensie peste 10 – 15 ani, vor avea venituri de mizerie, cu mult sub cotizațiile pe care le plătesc. Economistul Adrian Negrescu a calculat valoarea pensiilor pe care le vor primi cei care încasează în prezent salarii de 3.000-6.000 de lei.

Milioane de români, de vîrstă medie vor primi pensii de mizerie peste câțiva ani când se vor retrage din activitate. Economistul Adrian Negrescu a făcut mai multe calcule și a stabilit care vor fi veniturle viitorilor pensionari care se vor retrage începând cu 2035 – 2040.Pensiile viitorului, susține Negrescu, citat de Newsweek pentru actualii angajați care primesc salarii cuprinse între 3.000 și 6.000 lei, vor fi mult mai mici decât se așteaptă. Cifrele arată că veniturile din pensii abia dacă vor reprezenta 30% din salariul actual. Practic, un angajat cu 3.000 de lei va primi o pensie de 1.000 de lei.

Situația devine și mai gravă în contextul în care, până în 2030, deoarece se va pensiona un număr record de români, așa-numiții „decreței”. În prezent, în România există 4,7 milioane de pensionari și doar 6 milioane de angajați, ceea ce pune o presiune uriașă pe sistemul public de pensii.Mai mult, nici veniturile din Pilonul II, estimate la 6.000–7.000 euro, dacă se cotizează constant până după 65 de ani, nu vor fi suficiente pentru a le asigura un trai decent.

Economistul Adrian Negrescu este de părere că pensiile vor scădea dramatic, în raport cu veniturile salariale, peste 10–15 ani. Potrivit spuselor sale, pensia va ajunge în medie undeva la 30% din salariul net de azi. Iar aici este inclusă și suma din Pilonul II. Conform calculelor, în funcție de salariu, pensiile românilor vor ajunge la următoarele valori:

La un salariu net de 3.000 lei, se estimează că pensia va fi 1.000 lei. Practic, suma primită trebui aliniată – dacă va mai exista legea – venitului minim garantat de 1.281 lei;

La un salariu net de 4.000 lei, se estimează că pensia va fi de 1.200 lei;

La un salariu net de 5.000 lei, se estimează că pensia va fi de 1.500 lei;

La un salariu net de 6.000 lei, se estimează că pensia va ajunge la 1.800 lei.

În aceste condiții, când pensiile din Pilonul I, de stat, vor ajunge de mizerie, conform legii, mulți români văd Pilonul II o sursă de suplimentare a veniturilor, un fel de cont de economii din care să-și acopere anumite cheltuieli. Economistul Adrian Negrescu avertizează că lucrurile nu stau chiar așa.

Banii din Pilonul II pot fi retrași doar la pensionare și sunt supuși taxării. Se aplică 10% CASS pentru sumele peste 3.000 lei și impozit suplimentar, totalizând aproximativ 15%.La pensionare, suma finală pe care o acumulează un angjat român poate ajunge la 6.000–7.000 euro, dacă se cotizează constant până după 65 de ani.În acest context, Adrian Negrescu recomandă retragerea banilor din Pilonul II în tranșe lunare sub 3.000 lei pentru a evita taxele, dar și păstrarea investiției cât mai mult timp, pentru a beneficia de randamentul anual de aproximativ 7% al fondurilor.

Guvernele care s-au succedat de la finalul anului trecut nu au mai acordat indexările anuale stabilite prin legea pensiilor. Mai mult, pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, Guvernul Bolojan a impus plata CASS, sub pretext că nu sunt suficienți bani la bugetul de sănătate. Ulterior, s-a dovedit că banii existau și, mai mult, CNAS nu i-a alocat furnizorilor de servicii. Indexarea programată la 1 ianuarie 2025 a fost anulată, deși ar fi adus în medie 310 lei în plus la pensie, un ajutor binevenit în condițiile valului de scumpiri de la 1 august.Mai mult, recalcularea pentru 660.000 de pensionari, bazată pe venituri nepermanente, a fost blocată de Ministerul Muncii. Nici indexarea cu 7% prevăzută pentru 2026 nu se va mai aplica, deși legea obligă guvernul să o facă.

Beneficiarii au semnat un contract care le dă voie să retragă banii deodată

Schimbarea legislației privind Pilonul II de pensii, prin blocarea retragerii întregii sume dintr-o singură tranșă, pare să fie imposibilă. Ar fi nevoie ca toți cei afectați să semneze, spune Uniunea Generală a Industriaşilor din România – UGIR-1903. Același lucru l-a spus și fostul membru CSM Toni Neacșu.

Confederaţia naţională patronală „Uniunea Generală a Industriaşilor din România – UGIR-1903”, cea mai veche organizaţie patronală din Europa continentală, îşi exprimă dezacordul faţă de recentele modificări propus a fi aduse legislaţiei privind Pilonul II de pensii, ”fără o consultare reală a celor afectaţi şi cu aplicare asupra contribuţiilor deja acumulate”. Potrivit confederaţiei patronale, Pilonul II este un drept protejat de art. 44 din Constituţia României şi de art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care interzic privarea de proprietate fără utilitate publică, despăgubire justă şi acord prealabil. UGIR-1903 mai arată că beneficiarii Pilonului II au semnat contracte în baza unei legi care le garanta accesul la întregul activ în condiţiile iniţiale, nu în condiţiile impuse ulterior.

„Confederaţia Naţională Patronală „Uniunea Generală a Industriaşilor din România – UGIR-1903”, cea mai veche organizaţie patronală din Europa continentală, îşi exprimă dezacordul faţă de recentele modificări propus a fi aduse legislaţiei privind Pilonul II de pensii, fără o consultare reală a celor afectaţi şi cu aplicare asupra contribuţiilor deja acumulate. Pilonul II, reglementat prin Legea nr. 411/2004, a fost conceput ca un drept patrimonial garantat al participanţilor. Conform art. 12 alin. (1) lit. g) şi art. 48 din această lege, fiecare contribuabil este titularul exclusiv al activelor din contul său individual, iar acest drept este protejat de art. 44 din Constituţia României şi de art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care interzic privarea de proprietate fără utilitate publică, despăgubire justă şi acord prealabil”, arată confederaţia patronală.

Potrivit UGIR-1903, Pilonul II nu este un ajutor social acordat discreţionar de stat şi nici un produs financiar opţional, ci rezultatul direcţionării unei părţi din contribuţia de asigurări sociale (adică bani reţinuţi din salariul fiecărui participant) către un cont personal, administrat privat.”

Chiar dacă aceste active sunt exprimate în unităţi de fond şi nu într-o sumă fixă, dreptul de proprietate asupra lor este deplin. Prin modificarea regulilor de plată, Guvernul introduce o restricţie suplimentară asupra exercitării acestui drept. Problema nu este doar de oportunitate, ci şi de principiu juridic: schimbarea se aplică persoanelor care au contribuit sub imperiul vechii legi, ceea ce echivalează cu o aplicare retroactivă. Or, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie, legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile”, spun reprezentanţii UGIR-1903.

Argumentul oficial potrivit căruia „în alte state europene există limite similare” este irelevant câtă vreme legea iniţială din România nu prevedea astfel de limitări, iar noua lege se doreşte a fi aplicată fără consimţământul informat al participanţilor.”Beneficiarii Pilonului II au semnat contracte în baza unei legi care le garanta accesul la întregul activ în condiţiile iniţiale, nu în condiţiile impuse ulterior. Mai mult, chiar dacă modalitatea de plată poate fi reglementată în interes public, acest lucru trebuie făcut transparent, predictibil şi cu respectarea drepturilor dobândite. Orice modificare impusă fără acordul titularilor sau fără despăgubire echivalentă ridică probleme serioase de constituţionalitate şi compatibilitate cu dreptul european. Cetăţenii trebuie să fie cei care decid dacă acceptă sau nu noul mecanism de plată. Statul nu poate substitui voinţa lor, invocând un presupus beneficiu pe termen lung, atunci când este vorba despre bani ce le aparţin prin efectul legii şi al contribuţiilor personale”, adaugă ei.În esenţă, discuţia despre Pilonul II nu este doar una economică sau tehnico, spun aceştia, este despre încrederea în stat şi respectarea cuvântului dat.

”Un contract trebuie respectat, indiferent că este privat sau instituit prin lege. Atunci când regulile se schimbă după ce obligaţiile au fost îndeplinite, nu vorbim despre o reformă legislativă, ci despre o promisiune încălcată, adică despre încă o nedreptate, parte dintr-un şir aparent interminabil de nedreptăţi comise de Statul Român împotriva cetăţenilor săi”, afirmă ei.

Guvernul pregăteşte modificări substanţiale în ceea ce priveşte administrarea pensiilor private şi plata acestora. Una dintre cele mai importante constă în faptul că, dacă până în prezent contribuabilii la pilonul de pensii administrate privat puteau solicita retragerea integrală a sumei cotizate de-a lungul anilor, propunerile discutate în Guvern sunt ca beneficiarul să poată solicita doar 25% din suma cotizată, urmând ca restul să fie plătit în tranşe lunare.