Bulgaria are cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană – EUROSTAT. Bolojan amână adoptarea pachetului 2 de austeritate fiscală

Bulgaria are cea mai mică datorie publică din întreaga Uniune Europeană, 23,9% din PIB, potrivit datelor Eurostat pentru primul trimestru al anului 2025. România e la mijlocul clasamentului, cu o datorie publică de 55,9% din PIB, dar țara noastră are unul din cele mai rapide ritmuri de creștere – o accelerare cu 4,1% în primul trimestru din acest an. Bulgaria este un exemplu în acest sens deja de mulți ani, doar Estonia având în ultimul timp performanțe mai bune. Acum rolurile s-au inversat, iar Bulgaria este pe locul 1 la indicatorul „datorie publică raportată la Produsul Intern Brut (PIB), arată agenția Sega, citată de Rador. Pentru comparație, raportul mediu pentru UE este de aproape 82%. Următoarele țări cu indicatori buni sunt Luxemburg, Danemarca, Suedia, Irlanda, Lituania.

La celălalt pol – al statelor critic îndatorate – se află Grecia și Italia. Datoriile lor publice sunt cu adevărat enorme – depășesc dimensiunea economiilor lor. Pentru Grecia, raportul datorie/PIB este de 152,5%, pentru Italia este de 137,9%.

Experții avertizează că există riscul ca autoritățile de la Sofia să se calmeze după ce au primit undă verde pentru zona euro, iar în lunile și anii următori să slăbească disciplina bugetară și să împovăreze trezoreria cu datorii tot mai mari. Aceasta ar însemna intrarea într-o spirală a datoriilor – lucru care a dus cândva la falimentul Greciei. Un exemplu negativ mai recent este România, care, din cauza guvernării populiste din ultimii ani, a devenit deținătoarea recordului UE la deficit bugetar și acum își mărește rapid datoria pentru a finanța cheltuielile statului, scrie presa bulgară.

Grecia, dimpotrivă, se îndreaptă spre disciplină și reușit să reducă povara datoriei publice în raport cu PIB cu aproape 10 puncte procentuale pe an, arată datele Eurostat. Cea mai mare scădere a indicatorului datoriei din UE a fost înregistrată de Grecia în primul trimestru al anului 2025, conform datelor Eurostat. Mai exact, raportul datorie/PIB al Greciei a scăzut cu 9,3% față de primul trimestru al anului 2024. Grecia este urmată de Cipru cu o scădere cu 8,2% a indicatorului datoriei publice, Irlanda cu o scădere de 6,1%, Croația cu o scădere de 3,6% și Danemarca cu o scădere de 3,2%.

La polul opus, cele mai mari creșteri anuale ale datoriei publice raportate la PIB în primul trimestru au fost înregistrate de Polonia (+6,1%), Finlanda (+5,1%), Austria și România (+4,1% ambele), Franța (+3,6%) și Italia (+2,9%). Cu toate acestea, în ciuda traiectoriei sale continue de scădere din ultimii ani, raportul datorie/PIB al Greciei rămâne cel mai mare din Europa, ajungând la 152,5% în primul trimestru. Pe locul al doilea se află Italia cu 137,9%, pe locul al treilea se află Franța cu 114,1%, urmată de Belgia (106,8%) și Spania (103,5%).

„Dacă nu reducem deficitul sub 7%, pierdem peste 10 miliarde de euro”

Deputatul PNL Dragoș Ciobotaru a declarat miercuri pentru PSNews că discuțiile din coaliție privind programul „Anghel Saligny” au avut ca scop principal respectarea angajamentelor bugetare pentru a nu pierde fondurile europene, estimate la peste 10 miliarde de euro.

„Astăzi a fost o discuție sinceră, deschisă, în care s-au discutat toate aceste lucruri și motivul principal pentru toate aceste decizii este salvarea fondurilor europene. Dacă noi nu reușim să ne respectăm programul de reducere a deficitului și să fim la finalul anului sub 7%, noi pierdem fonduri europene de peste 10 miliarde de euro”, a afirmat Ciobotaru.

Întrebat dacă ședința coaliției a schimbat ceva față de anunțurile premierului Ilie Bolojan, deputatul PNL a răspuns că rezultatul rămâne același, diferența fiind doar la modul de abordare:

„Nu s-a schimbat absolut nimic. S-a schimbat modul de abordare. Când vom analiza fiecare proiect prin prefecturi… Însă rezultatul va fi același. Dacă vine o primărie cu grad de realizare 30%, că abia a început o stradă, niciodată nu va primi banii. Pentru că este ilogic să demarezi alte proiecte în condițiile în care tu nu ai bani să termini ce ai în lucru în proporție de 90%. Este o idioțenie”, a subliniat Ciobotaru.

Acesta a explicat că prioritizarea investițiilor este singura soluție logică pentru a evita colapsul bugetar și pierderea fondurilor structurale:

„Domnul Bolojan a spus: haideți să salvăm deficitul, haideți să salvăm vreo 14 miliarde din fonduri europene, ca să nu avem o gaură și acolo. În 2026 să nu fim obligați să acoperim acea pierdere din bugetul național. La 1 ianuarie 2026 intrăm cu un buget nou care va avea capacitatea să achite ce avem în 2025 și să susțină investițiile în 2026, astfel încât în 2027 să finalizăm programul multianual 2022-2027”, a conchis deputatul PNL.

Declarațiile vin în condițiile în care PSD, prin Sorin Grindeanu, a anunțat că „nici o investiție din programul Anghel Saligny nu va fi înghețată”, prezentând ședința coaliției drept un succes al social-democraților.

Pachetul II pentru reducerea deficitului s-ar putea amâna

Tensiunile continuă în coaliție pe tema noilor măsuri! Prima ședință a alianței de la formarea Guvernului s-a încheiat fără concluzii, după ce liderii partidelor nu au reușit să ajungă la un consens. Președintele interimar al PSD a plecat primul de la întâlnire, după ce a cerut o analiză clară a investițiilor înainte ca aceastea să fie tăiate. Cum analiza durează, adoptarea pachetului ar putea fi amânată. Inițial, guvernanți spuneau că noul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar ar trebui adoptat la finalul acestei luni, însă având în vedere faptul că membri coaliției nu au reușit să ajungă la un consens, este foarte posibil ca acesta să fie amânat.

Surse Realitatea PLUS spun că cel mai probabil pachetul numărul II ar putea fi adoptat abia în luna august, deoarece ar mai fi nevoie de o analiză înainte ca noile măsuri bugetare să fie luate. Potrivit acelorași surse, social-democrații sunt cei care au venit în coaliție și au cerut ca, mai întâi, să fie făcută o analiză amânunțită pe fiecare investiție, înainte ca Guvernul să decidă ce investiție să fie înghețată și care ar trebui să continue.

Liderii PSD susțin că sunt foarte multe investiții ce se află într-un stadiu avansat și nu ar trebui înghețate, deoarece s-ar pierde mai mulți bani decât s-ar economisi. 

În ceea ce privește tema investițiilor, liderii coaliției nu au reușit să ajungă la un consens și se pare că acesta este punctul de la care au plecat cele mai multe tensiuni și atacuri între partenerii de la guvernare. Nici pe amânarea în sine a celui de-al doilea pachet de măsuri nu s-a ajuns la un consens, însă următoarele zile sunt decisive și de aceea, sunt așteptate noi discuții și negocierii între membrii coaliției.