Rogobete (Sănătate) anunță revoluție în spitale: „Îmi cer scuze în fața pacienților! Îmi este rușine să mă uit în ochii lor…” – VIDEO

Guvernul condus de Ilie Bolojan, prin Ministerul Sănătății coordonat de Alexandru Rogobete, pregătește o reformă de anvergură a sistemului sanitar din România. Ministrul Sănătății a explicat, mai direct sau mai indirect, că în prezent se sifonează bani în sistemul sanitar. Medicii internează pacienți fictiv, spitalele private decontează tratament închipuite și trimit foarte mulți pacienți la spitalele de stat. Ministrul Alexandru Rogobete a ținut să-și ceară scuze în fața pacienților: ”Îmi cer scuze în fața pacienților care sunt trimiși la 12 noaptea după o fiolă de algocalmin”, a spus Rogobete.

Pachetul de măsuri vizează creșterea calității și eficienței serviciilor medicale, reducerea costurilor suportate de pacienți, consolidarea controlului asupra utilizării fondurilor publice și valorizarea resursei umane din sănătate. Măsurile sunt grupate pe direcții strategice, fiecare având impact imediat sau pe termen mediu. Creșterea eficienței utilizării fondurilor destinate asistenței medicale spitalicești, prin revizuirea modalității de finanțare a spitalelor, standardizarea serviciilor medicale acordate în spitalizare de zi, eliminarea treptată a contribuției personale din partea pacientului, instituirea de noi mecanisme de monitorizare și control al modului de acordare a serviciilor.

– Standardizarea și optimizarea serviciilor medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi, în colaborare cu comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății

Pentru ca pacienții să beneficieze de îngrijiri medicale mai bune și mai eficiente, serviciile oferite în regim de spitalizare de zi (fără internare peste noapte) vor fi organizate după aceleași reguli și standarde la nivel național. Aceste standarde vor fi stabilite de Ministerul Sănătății, împreună cu specialiști din domeniul medical, astfel încât investigațiile și consultațiile oferite în spitale, în regim de spitalizare de zi, să fie mai bine planificate, mai clare și mai ușor de accesat pentru toți pacienții.

–  Recalcularea tarifelor pe caz ponderat aferente unităților sanitare cu paturi pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat, precum și a tarifelor pe zi de spitalizare, pe secţie/compartiment pentru spitalele de boli cronice şi de recuperare, precum şi pentru secţiile şi compartimentele de cronici/recuperare şi neonatologie-prematuri din alte spitale inclusiv pentru secţiile/compartimentele de îngrijiri paliative,

Pentru ca spitalele să poată oferi servicii medicale de calitate și să își acopere mai bine cheltuielile, se vor actualiza sumele decontate de casa de asigurări pentru fiecare caz tratat sau pentru fiecare zi de spitalizare, în sensul în care se vor avea în vedere influențele salariale pentru personalul medical și nemedical, dar și costurile cu hrana pacienților.

– Ajustarea treptată, până la eliminare a contribuției personale pentru serviciile medicale spitalicești în unități private decontate în sistem DRG, pe care o pot plăti asiguraţii care optează să beneficieze de unele servicii medicale acordate de furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, în asistența medicală spitalicească.

Contribuția pe care pacientul o plătește acum din fonduri proprii pentru internările la spitalele private care au contract cu casa de asigurări de sănătate va fi redusă treptat, timp de 3 ani, până când va fi eliminată complet.

– La sfârșitul celor 3 ani de implementare a măsurii, pacienții vor putea beneficia de tratamente în spitale private fără să plătească contribuție personală, ceea ce înseamnă un acces mai echitabil pentru toți asigurații, indiferent de venit, tratament mai rapid și în condiții mai bune

– Șanse egale tuturor pacienților asigurați, reducerea cheltuielilor din buzunarul pacientului

– Revizuirea metodologiei şi a criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcţie de competenţă aprobată prin Ordin al ministrului sănătății, astfel încât să reflecte noile structuri, competențe și activități din cadrul unităților sanitare cu paturi, precum și definirea unei noi categorii de spitale, respectiv spitale strategice

Se va actualiza modul în care sunt clasificate spitalele în funcție de nivelul serviciilor pe care le oferă, pentru a reflecta schimbările recente în structura și activitățile spitalelor cu paturi. De asemenea, va fi creată o nouă categorie de spitale, numite spitale strategice, care vor avea un rol important în sistemul de sănătate. Această revizuire ajută la o mai bună organizare și la asigurarea unor servicii medicale adaptate nevoilor pacienților.

– Pacienții vor ști mai ușor ce tip de servicii pot găsi în fiecare spital, în funcție de nevoile lor medicale.

– Servicii medicale mai bine adaptate nevoilor și mai performante.

– Crearea unor spitale strategice va asigura o distribuție mai eficientă a resurselor și specializărilor, ajutând la tratarea celor mai complexe cazuri și la oferirea unor servicii prioritare.

– Pacienții pot beneficia de o planificare mai bună și de acces mai rapid la tratamente și investigații, siguranță sporită, oferirea unor servicii de calitate și la respectarea standardelor medicale.

– Instituirea unei sancțiuni și recuperarea contravalorii serviciilor medicale în cazul în care, în perioada derulării contractului, structurile de control ale caselor de asigurări de sănătate/Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi alte organe competente constată că serviciile raportate conform contractului în vederea decontării acestora nu au fost efectuate, iar furnizorul de servicii medicale spitalicești nu poate face dovada efectuării acestora pe baza evidenţelor proprii. Sancțiunea aplicată reprezintă o sumă stabilită prin aplicarea unui procent de 10% la contravaloarea serviciilor de spitalizare aferente lunii în care s-au înregistrat aceste situaţii

Dacă se descoperă că un spital raportează servicii medicale care nu au fost efectiv realizate, iar spitalul nu poate dovedi că aceste servicii au fost făcute, vor fi aplicate sancțiuni clare și dure. Pentru prima abatere, spitalul va trebui să plătească o amendă de 10% din valoarea serviciilor spitalicești raportate în luna respectivă, iar medicul responsabil va fi suspendat de la contractul cu casa de asigurări pentru o perioadă între 6 și 24 de luni. În plus, se va sesiza Colegiul Medicilor pentru a evalua dacă medicul își poate continua activitatea. Această măsură este menită să protejeze pacienții și fondurile publice, asigurând că serviciile medicale raportate sunt reale și corecte.

– Pacienții primesc tratamentul corect

– Crește responsabilitatea medicilor și spitalelor – sancțiunile aplicate determină medicii și spitalele să respecte standardele și să ofere servicii de calitate.

– Îmbunătățirea calității serviciilor medicale: un sistem corect și transparent contribuie la creșterea încrederii pacienților în spitale și în medici.

–  Reglementarea obligației furnizorilor publici și privați de a pune la dispoziţia organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate/Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate documentele justificative din care să reiasă corelarea între tipul şi cantitatea de medicamente și reactivi achiziţionaţi şi toate tratamentele și analizele efectuate pe perioada controlată, atât în relaţie contractuală, cât şi în afara relaţiei contractuale cu casa de asigurări de sănătate. Documentele justificative puse la dispoziţia organelor de control pot fi: facturi, certificate de conformitate CE, fişe de evidenţă reactivi, consumabile, calibratori, controale, din care să reiasă tipul-denumirea, cantitatea, număr lot cu termen de valabilitate, data intrării, data punerii în consum şi ritmicitatea consumului.

Toți furnizorii de servicii medicale trebuie să pună la dispoziția organelor de control documentele care arată corect legătura dintre medicamentele și materialele consumate și tratamentele sau analizele efectuate în perioada verificată. Dacă un furnizor refuză să prezinte aceste documente, va fi sancționat cu o amendă de 20% din valoarea contractului cu casa de asigurări. Dacă se găsesc diferențe între ce s-a cumpărat și ce s-a folosit efectiv, situația va fi raportată instituțiilor abilitate pentru a lua măsurile legale necesare.

– Pacienții vor putea să aibă încredere că tratamentele și analizele sunt corect și responsabil gestionate.

– Calitate și siguranță în tratament: prin corelarea strictă între medicamente/materiale și serviciile efectuate, pacienții beneficiază de îngrijiri conforme cu nevoile reale.

– Resursele alocate sănătății sunt folosite corect, ceea ce poate duce la o acoperire mai bună a serviciilor medicale pentru toți pacienții.

– Revizuirea formulei de calcul a numărului de cazuri contractate, prin corelarea acestuia cu volumul de activitate efectiv realizat de către unitățile sanitare cu paturi în anul precedent, în scopul optimizării utilizării fondurilor alocate acestor servicii.

– Majorarea valorii punctului pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate de la o valoare de 5 lei, la o valoare de 6,50 lei de la 1 august 2025 și la 8 lei începând cu 1 ianuarie 2026, pentru degrevarea spitalelor de cheltuielile cu spitalizările continue care pot fi rezolvate la nivelul ambulatoriului de specialitate.

– Flexibilizarea accesului medicilor din secțiile spitalului la activitatea din ambulatoriul integrat de la nivelul spitalelor publice, prin adoptarea unui model de organizare în care orice medic din secțiile spitalului, în funcție de disponibilitatea zilnică și de dinamica activității clinice, să poată efectua consultații ambulatorii, fără a fi condiționat de un program prestabilit pe ore.

Medicii din spital vor putea oferi mai ușor consultații și în policlinica spitalului (ambulatoriu), în funcție de timpul lor disponibil. Astfel, pacienții vor găsi mai ușor loc la specialist, fără liste lungi de așteptare și fără să fie trimiși direct în spital. Mai mulți medici în ambulatoriu înseamnă acces mai rapid și mai eficient la îngrijire.

– Evaluarea managerilor pe baza indicatorilor asumați prin proiectul de management, care devine anexă la contract cât și pe baza altor indicatori nenegociați, stabiliți prin ordin al ministrului sănătății, ca valori minimale; stabilirea temelor pentru proiectul de management de către consiliul de administrație al spitalului, cu avizul MS sau al ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie

– Sancționarea administrativă a internărilor fictive cu încetarea contractului de administrare al șefului de secție și cu încetarea contractului de muncă al mediculu

–  Eliminarea plății de la bugetul de stat a rezidențiatului la spitalele private, salariul fiind aferent muncii prestate de resident, motiv pentru care salariul se va plati de catre unitatea sanitar

– Program de mobilitate a cadrelor medicale; medicii care nu au lucrat în ultimele 12 luni într-un spital public se pot înscrie în baza de date a MS pe baza documentelor de exercitare a profesiei și vor fi repartizați la solicitarea unităților sanitare cu deficit, pe perioade de câte 6 luni, la pachet cu plata unei indemnizații de mobilitate de 20-30% din salariul de baza

Lovitură împotriva practicilor din clinicile private

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a afirmat că vor fi luate măsuri în cazul în care spitalele private transferă pacienţi la unităţi din sistemul public, pentru că acestea investesc sume importante pentru recuperarea pacienţilor care nu sunt decontate corespunzător de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Din acest motiv, ministrul propune ca unitatea privată să achite costurile aferente tratamentului în aceste cazuri. Rogobete s-a mai referit la o situaţie des întâlnită, atât în unităţi de stat, cât şi private, prin care pentru un pacient au fost decontate multe servicii într-o zi, dar acesta nu a fost prezent niciodată în spital, informează News.ro.

”Există multe cazuri de pacienţi care încep diagnosticul şi tratamentul, în special a celor chirurgicali în unităţile medicale private. Pacienţi care, la un moment dat, din motive evident obiective medical, din punct de vedere medical, se complică. Iar aceşti pacienţi sunt transferaţi 100% din cazuri în spitalul public, care investeşte în recuperarea pacientului sume importante de bani, însă aceste servicii medicale nu sunt decontate corespunzător de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar complicaţiile medicale fireşti care apar în cazul multor pacienţi nu sunt acoperite din punct de vedere financiar de unitatea sanitară de unde pleacă”, a afirmat ministrul Sănătăţii, luni, într-o conferinţă de presă.

”Pentru această componentă venim cu o măsură fermă care cel mai probabil va fi discutată mult în spaţiul public, dar este absolut necesară pentru a limita acest fenomen pe care îl cunoaştem cu toţii. Transferul responsabilităţii achitării costurilor aferente situaţiilor în care un pacient este externat dintr-o unitate sanitară privată şi transferat sau reinternat în acelaşi tip de îngrijire, acut-acut, în cazul pacienţilor agravaţi sau cronic-cronic pentru pacienţii cronici, pentru patologii de acelaşi tip într-un interval de 48 de ore de la externare într-o unitate sanitară publică. Transferul responsabilităţii achitării costurilor aferente a acestor servicii va fi transferat către unitatea sanitară privată care a solicitat transferul sau care a determinat reinternarea pacientului în unitatea sanitară publică”, a mai declarat Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătăţii s-a referit şi la faptul că în spitale au fost decontate servicii care nu au avut loc.

”Există multe situaţii în care unităţile sanitare atât publice cât şi private, şi am văzut acest lucru pe cifre sigur că în ultimele patru săptămâni împreună cu preşedintele Casei, împreună cu primul ministru, încercăm să analizăm cifrele reale din sistem pentru a înţelege fenomenul. Şi am ajuns la concluzia că multe servicii au fost decontate, deşi ele nu s-au întâmplat niciodată. Şi am avut surpriză să vedem că pe acelaşi pacient au fost decontate în aceea zi multe servicii cu toate că pacientul nu a fost prezent niciodată în unitatea sanitară publică sau privată”, a transmis Rogobete.

El a anunţat  ce măsură va fi luată pentru spitalele care fac aceste decontări fictive.

”Motiv pentru care venim cu o măsură destul de grea, dar nu imposibil de aplicat şi anume instituirea unei sancţiuni şi recuperarea contravalorii serviciilor medicale în cazul în care, în perioada derulării contractului, structurile de control ale caselor şi ale Ministerului Sănătăţii raportează, conform contractului în vederea decontării acestora servicii care nu au fost efectuate, iar furnizorul de servicii medicale spitaliceşti nu poate face dovada efectuării acestora pe baza evidenţelor proprii. Sancţiunea nu va fi în amenzi. Sancţiunea va fi o sumă stabilită prin procent, printr-un procent mare de 10% la contravalarea serviciilor de spitalizare aferente lunii în care s-au înregistrat aceste servicii decontate fictive. Pe scurt, Casa nu va plăti 10% din valoarea contractului cu unitatea sanitară publică sau privată, dacă sunt identificate astfel de cazuri de fraudare până la urmă a sistemului şi de decontare fictivă a serviciilor”, a mai declarat ministrul Sănătăţii.

El a mai prezentat un fenomen care are loc în spitale, şi anume decontarea unor servicii de 10 milioane de lei într-o lună, de exemplu, şi investiţia unităţii medicale în medicamente şi consumabile de doar 20.000 de lei pe lună.

”Există anumite unităţi sanitare, publice şi private, care decontează sau care facturează spus altfel, către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în timp de o lună servicii, şi vă dau o cifră, nu este reală, este doar pentru a înţelege fenomenul. Facturează servicii de 10 milioane de lei, dar investeşte în medicamente, în consumabile medicale, în reactivi, 10.000-20.000 de lei pe lună. Ori acest lucru nu este posibil. Nu poţi să efectuezi 20 de anestezii generale într-o lună care să te coste 2-3% din valoarea costului real. Din acest motiv, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împreună cu Ministerul Sănătăţii vor efectua controale şi vor aplica o sancţiune de 20% din valoarea contractului cu Casa pentru acele situaţii în care nu se poate face dovada, prin facturi sau prin documente de livrare a echipamentelor medicale, a medicamentelor sau a consumabilelor medicale”, a mai afirmat Rogobete.

Acesta a adăugat că sunt cazuri în care echipamente medicale sunt luate din spitalul publice şi folosite în cabinete private.

Rogobete a mai precizat că normarea personalului medical se face în funcţia de numărul de paturi, iar acest lucru trebuie schimbat.

”Sigur că în momentul de faţă facem normarea sau realizăm normarea personalului medical în funcţie de numărul de paturi, dar nu ţinem cont de numărul de pacienţi. Ori acest lucru trebuie schimbat rapid pentru că nu mai reflectă realitatea. Din acest motiv avem spitale supraaglomerate în care colegii noştri medici asistente şi infirmiere sunt epuizaţi pentru că normarea lor ţine cont de numărul de paturi şi nu de rulajul de pacienţi. Vorbim aici de spitalele universitare, de spitalele de urgenţă, de spitalele judeţene, municipale de urgenţă şi aşa mai departe spitale care preiau toţi pacienţii transferaţi din spitalele mai mici care nu-şi fac treaba. Ori aceşti colegi sunt epuizaţi atât fizic, cât şi psihic, pentru că rulajul pacienţilor este mult prea mare. Iar normarea nu ţine cont astăzi de acest fenomen, fenomen pe care încercăm să-l corectăm prin modificarea tuturor actelor normative care calibrează normarea personalului medical în funcţie de numărul de paturi. Vom elimina sau reduce această componentă şi vom introduce istoricul ca număr de pacienţi din ultimii ani”, a mai afirmat Alexandru Rogobete.

Sunt mai mulți șefi de secție decât pacienți

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a afirmat, luni, că în România există unităţi sanitare în care gradul de ocupare nu depăşeşte 20-30% şi sunt spitale în ţară unde sunt mai mulţi şefi de secţie decât pacienţi. El a precizat că acest lucru înseamnă o ineficienţă financiară a acelor unităţi sanitare pentru că sunt plătite salariile personalului medical şi nemedical indiferent dacă au sau nu pacienţi. El a adăugat că nu se pune problema închiderii acestor unităţi sanitare şi nici restructurarea personalului medical, astfel încât nu va fi nimeni dat afară, informează News.ro.

Alexandru Rogobete a afirmat, luni, într-o conferinţă de presă, că se va încerca reorientarea pacienţilor din zona de spitalizare continuă în cea de ambalatoriu de specialitate, respectiv în zona de spitalizare de zi.

”Există multe obiceiuri pe care le cunoaştem. Mulţi pacienţi sunt internaţi două, trei zile în spital doar pentru a le face analize de bază doar pentru a le face un EKG sau ecografii. Ori acest lucru ne costă foarte mult şi aici este un făgaş în care se pierd foarte mulţi bani din sistemul public de sănătate, ori reorientarea pacienţilor în ambulatoriu sau în zona de spitalizare de zi aduce beneficii atât sistemului, pe de-o parte, cât şi pacientului care este diagnosticat şi tratat mult mai rapid. O măsură concretă se referă la recalcularea tarifelor pe caz ponderat aferentă unităţilor sanitare cu paturi, pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat precum şi a tarifelor pe zi de spitalizare pe secţie, compartiment, pentru secţiile de boli cronice şi de recuperare, precum şi pentru secţiile şi compartimentele de îngrijiri paliative, cu introducerea sumei corespunzătoare plăţii influenţelor salariare determinate de creşterile salariare ale personalului medical şi nemedical”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

”Altfel spus, există unităţi sanitare care au, istoric, un grad de ocupare care nu depăşeşte din păcate 20-30%. Există secţii în cadrul unităţilor sanitare care au un grad de ocupare redus. Şi nu mă tem să spun că există în România spitale unde avem mai mulţi şefi de secţie decât pacienţi. Ori, acest lucru înseamnă o ineficienţă financiară în primul rând a acelor unităţi sanitare pentru că plătim salariile personalului medical şi nemedical din acele unităţi sanitare indiferent dacă au sau nu pacienţi”, a transmis ministrul Sănătăţii.

Robogete a adăugat că nu se pune problema închiderii acestor spitale.

”Să nu fiu înţeles greşit, nu ne dorim închiderea acestor unităţi sanitare, sub nicio formă. Nu se pune problema restructurării personalului medical, nu vom da pe nimeni afară. Însă trebuie cu toţii să găsim o variantă de a stimula diagnosticul şi tratamentul pacienţilor în cât mai multe unităţi sanitare. Acea obişnuinţă în care, în special noaptea sau în zilele de weekend sau în zilele de sărbători legale, pacienţii sau un număr important de pacienţi este transferat către spitalele judeţene sau către spitalele universitare fără un motiv temeinic justificat din punct de vedere medical, trebuie să înceteze rapid, pentru că nu sunt nici în beneficiul sistemului şi cu atât mai puţin în beneficiul pacienţilor”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Acesta a explicat că va fi ajustată treptat până la eliminare contribuţia personală pentru serviciile medicale în unităţile private, decontate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

”Ce vreau să spun este că Ministerul Sănătăţii împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate derulează multe programe de screening, de exemplu, sau programe de diagnostic, programe de tratament pentru pacienţii cronici sau pentru cei cu patologii grele. Şi aici mă refer la oncologie, dar nu numai. Decontează proteze care sunt implantate pacienţilor în timpul intervenţiilor chirurgicale, decontează reactivi, analize medicale, medicamente şi lista poate continua. Mediul privat a spus afirmativ de multe ori în ultimele săptămâni că îşi doreşte un parteneriat corect şi transparent cu Ministerul Sănătăţii şi cu sistemul public de sănătate. Aceste două măsuri vin tocmai pentru a întări acest parteneriat cu mediul privat şi cu spitalele publice în sensul în care pacienţii se vor putea prezenta atât în unităţile private, cât şi în cele publice pentru aceste programe despre care discutăm fără a mai plăti taxă suplimentară, fără a mai plăti acea coplată”, a afirmat Alexandru Rogobete.

El consideră că această măsură vine în sprijinul asigurărilor private de sănătate.

”Pe de altă parte această măsură vine în sprijinul asigurărilor private de sănătate pe care trebuie să le dezvoltăm. Vorbim de ele de 20 de ani, dar nu s-a întâmplat nimic concret Astăzi nu există niciun spital public în România care să aibă vreun contract semnat cu vreun asigurator privat. Eu cred că orice sistem, dacă este gestionat prin monopol, nu poate fi eficient. Consider că, pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, este nevoie ca în România să dezvoltăm şi asigurările private care să vină complementar serviciilor pe care casa le decontează”, a mai declarat ministrul Sănătăţii.

Bolojan pune bisturiul pe „rănile” din Sănătate și cere resetarea sistemului

În deschiderea conferinței de presă susținute de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, premierul Ilie Bolojan a prezentat o radiografie dură a sistemului sanitar românesc. Acesta a vorbit despre două probleme structurale majore care afectează grav funcționarea sistemului și au un impact semnificativ asupra bugetului de stat.

„Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani și sunt două aspecte majore care îi afectează buna funcționare”, a declarat premierul Ilie Bolojan. El a subliniat că prima problemă este legată de creșterea accelerată a cheltuielilor: „Nu mai putem susține această creștere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget. Așa cum am prezentat și data trecută, cheltuielile alocate prin Casa Națională de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente ale bugetului de stat, față de o pondere de aproximativ 11%, cât înregistram în anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere.”

Bolojan a explicat că această situație generează o presiune constantă pe buget: „În consecință, există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli. În acest an, avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei, la care colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, pentru a: 1. Achita facturile restante – pentru că, din martie, nu am mai avut capacitatea financiară de a plăti integral sumele. 2. Asigura funcționarea sistemului până la finalul anului.” Potrivit premierului, este nevoie de cel puțin 10 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară – „ceea ce reprezintă o presiune mare pe bugetul de stat.”

A doua problemă majoră identificată de premier este lipsa unei corelații între fondurile investite și calitatea serviciilor oferite: „Această creștere importantă a sumelor pentru sănătate nu se reflectă proporțional nici în calitatea serviciilor oferite cetățenilor, nici în percepția și satisfacția pacienților. Măsurile propuse încearcă să rezolve o parte dintre aceste probleme, atacând cauzele care ne-au adus aici.”

Printre problemele punctate de premier se numără ineficiența managerială („Avem conducători de spitale care nu performează… nu există presiune sau stimulent pentru performanță”), cheltuielile salariale disproporționate („Spitalele ajung să existe mai mult pentru angajați, nu pentru pacienți”), frauda și serviciile „umflate” („Cheltuielile cresc, dar fără beneficii reale pentru pacienți”), precum și lipsa digitalizării: „Lipsa digitalizării împiedică transparența și eficiența. E nevoie urgentă de finalizarea softurilor Casei Naționale și interconectarea cu spitalele.”

De asemenea, Bolojan a criticat dezechilibrul public-privat din sistem: „Există un dezechilibru între public și privat care favorizează ieșirea banilor din sistemul public. Trebuie reglementată mai bine relația dintre cele două sectoare.” În plus, a semnalat lipsa unor criterii de performanță pentru salarizarea medicilor: „Vor fi demarate proiecte pilot pentru salarizarea bazată pe performanță.”

Printre alte probleme enunțate se numără și lipsa autorității managerilor („Fără un raport de performanță clar, managerii nu pot cere rezultate”), supraconsumul de medicamente inovative („Este necesară o trecere la medicamente generice acolo unde este posibil”) și prevenția slabă: „Pacienții ajung în spitale cu boli în stadii avansate, din lipsa tratamentelor în ambulatorii, la medicul de familie sau în spitalizare de zi.”

Premierul a subliniat că măsurile ce urmează a fi luate vor viza atât responsabilizarea managementului, cât și o restructurare a modului în care sunt cheltuite fondurile, astfel încât sistemul de sănătate să ofere servicii reale și de calitate pacienților români.