Bolojan a adoptat OUG: Se taie sporurile pentru condiții periculoase și se compensează prin concediu suplimentar, fără plată

În ședința de luni, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat Ordonanța de Urgență prin care stabilește noi limite pentru sporurile acordate personalului plătit din fonduri publice și introduce o măsură compensatorie sub forma unui concediu de odihnă suplimentar pentru angajații care prestează activități în condiții periculoase sau vătămătoare. Potrivit ordonanței, sporurile pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare vor fi plafonate la un cuantum maxim de 300 de lei brut lunar, calculat proporțional cu timpul efectiv lucrat în condițiile respective. Măsura vizează toate categoriile de personal bugetar și se aplică unitar în toate anexele Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu funcționarii publici și până la angajații Consiliului Concurenței sau ai Curții de Conturi.

Executivul justifică adoptarea ordonanței prin necesitatea stringentă de a corecta traiectoria deficitară a cheltuielilor publice, în contextul în care România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin recomandările Consiliului UE din 2020 o reducere treptată a deficitului bugetar — de la 7,9% din PIB în 2024, la sub 3% în 2031. Majorările salariale operate în 2024, care au dus la o creștere cu 32 miliarde lei a cheltuielilor de personal (de la 132 la 164 miliarde lei), sunt menționate ca un factor de presiune asupra sustenabilității fiscale. Ca formă de compensație pentru plafonarea sporurilor, Guvernul introduce și o facilitate suplimentară pentru salariații expuși la condiții de muncă periculoase sau vătămătoare: aceștia vor beneficia, anual, de 3 până la 5 zile lucrătoare de concediu de odihnă suplimentar, în funcție de gradul de risc al locului de muncă.

Această măsură se aplică salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 31/1991. Durata de aplicabilitate este până la 31 decembrie 2026.

Sindicatelor li s-a umplut paharul

Marți, 30 iunie 2025, în contextul protestelor de amploare din întreaga țară, principalele confederații sindicale din România – CNS Cartel ALFA, CNSLR-FRĂȚIA, BNS, CSDR și CSN MERIDIAN – au lansat un avertisment dur la adresa Guvernului condus de Ilie Gavril Bolojan. Într-o scrisoare oficială adresată premierului, liderii sindicali solicită o întâlnire urgentă cu reprezentanții Executivului, pentru a discuta măsurile de austeritate care afectează grav personalul plătit din fonduri publice.

Sindicatele reclamă lipsa unui dialog real cu Guvernul, în condițiile în care proiectul de Ordonanță de urgență privind aceste măsuri este deja în avizare la Consiliul Economic și Social (CES). „Dacă Guvernul va ignora solicitarea noastră, vom demara procedurile legale pentru declanșarea grevei generale la nivel național”, avertizează cele cinci confederații.

Proiectul de Ordonanță plafonează sporul pentru condiții vătămătoare la 300 de lei brut lunar, o reducere semnificativă față de plafonul actual de 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei. De asemenea, se diminuează numărul zilelor de concediu suplimentar, de la 3–10 zile în prezent la doar 1–3 zile lucrătoare. Guvernul estimează un impact bugetar pozitiv de 1,35 miliarde lei, esențial pentru reducerea deficitului și finanțarea unor măsuri sociale, precum sprijinul pentru consumatorii vulnerabili de energie. Sindicatele au votat aviz nefavorabil în cadrul CES, argumentând că aceste măsuri pot genera pierderi salariale de până la 1.200 lei pe lună pentru unii angajați, reducerea concediului suplimentar sub pragul legal este neconstituțională, iar drepturile angajaților și calitatea serviciilor publice vor avea de suferit. De asemenea, atrag atenția asupra riscului migrației masive din domeniile sănătății și asistenței sociale și a colapsului resurselor umane.

În schimb, patronatele și ONG-urile au votat aviz favorabil, dar cu rezerve, susținând controlul cheltuielilor și cerând o plafonare diferențiată a sporurilor, compensări parțiale prin creșteri salariale și aplicarea graduală a măsurilor.