Nicușor Dan anunță, la summit-ul NATO, creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB: „Oportunitatea pentru noi la Marea Neagră este Portul Constanța în perspectiva reconstrucției Ucrainei” – VIDEO

Nicușor Dan anunță că România nu a negociat să aibă un hub de apărare a Flancului Estic la Marea Neagră, urmând ca pe viitor să fie decis dacă acesta va fi construit la noi sau în Bulgaria. Nicușor Dan spune, la finalul Summit-ului de la Haga, că România e atractivă pentru SUA și NATO fiind un hub cu gaze naturale, dar și punctul din care va începe reconstrucția Ucrainei.

„După cum știți, au fost discuții pe 5% și pe 2035. România era gata să fie de acord pe 2032. Haideți să vedem cum echilibrăm economia în anii viitori și apoi putem vorbi de ținte. În ceea ce privește strategia de la Marea Neagră nu cred că lucrul cel mai important e unde să fie un hub. Ne bucurăm că la inițiativa României Comisia a aprobat o strategie și Congresul American a aprobat o strategie pentru Marea Neagră. Pentru noi e importantă chestiune de securitate inclusiv din cauza exploatărilor de gaz pe care România le are și urmează să le aibă. E importantă și chestiunea de cooperare economică. Oportunitatea pentru noi la Marea Neagră este Portul Constanța în perspectiva reconstrucției Ucrainei”, a spus Nicușor Dan după Summit-ul NATO.

Nicuşor Dan a avut o scurtă discuţie cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la summitul internaţional, potrivit fotografiilor publicate de Administrația Prezidențială. Președintele României, Nicușor Dan, a purtat o scurtă discuție cu omologul său francez, Emmanuel Macron, în cadrul summitului internațional. Cei doi lideri au fost surprinși în imagini schimbând câteva cuvinte și strângându-și mâna. Nu au fost oferite detalii suplimentare despre subiectele discutate.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, după summit-ul NATO de la Haga, faptul că s-a convenit ca toate țările aliate să crească treptat alocarea din PIB pentru apărare la 5% până în anul 2035. Nicușor Dan a explicat că acești bani vor fi utilizați pentru a investi în capabilități militare.

„În primul rând se reafirmă unitatea transatlantică, deci implicit o continuare a prezenței SUA în Europa. Apoi, punctul cel mai discutat în lunile de dinainte de acest summit, creșterea cheltuielilor militare și s-a agreat această țintă de 5% până în 2035. Al treilea punct a fost ca acești bani să fie investiți în capabilități militare. Ultimul lucru a fost evident reafirmarea Rusiei ca pericol și reafirmarea sprijinului față de Ucraina. Am agreat aceste puncte, cu unele nuanțe/precizări. Noi ne-am exprimat din nou faptul că în fața acestor mecanisme de finanțare ale UE pentru înarmare, noi am cerut ca și țările care nu sunt membre UE să poată să participe. Față de prezența de aliată în România am reafirmat angajamentul nostru de a investi în facilități pentru găzduirea soldaților NATO în România. Am reafirmat sprijinul față de Ucraina și am atras atenția asupra importanței alegerilor parlamentare din Republica Moldova. În cadrul summit-ului s-a discutat foarte mult despre Ucraina, despre conexiunea între aceste crize globale, faptul că Iranul a furnizat armament către Rusia, faptul că intervenția asupra capabilităților Iranului este un semn de descurajare militară pentru Iran și pentru alte țări.”, a spus Nicușor Dan, la finalul summit-ului NATO.

„Vom ajuta Moldova dacă ne va cere acest lucru. Noi avem experiență”

Nicușor Dan a făcut declarații după ce a participat la summitul NATO. Președintele României a vorbit despre ajutorul pe care țara noastră îl va acorda Moldovei în cazul în care acesta va fi solicitat.

„Noi avem o expertiză pe război hibrid care înseamnă pentru regiune noastră atacuri cibernetice și dezinformare. Dacă ne solicită ajutorul îi ajutăm. În măsura in care ni se va solicita ajutorul. Atacuri cibernetice, înseamnă moduri de a proteja infrastructuri critice, dezinformarea… este ceea am experimentat și noi acum câteva luni, ca și Moldova, de altfel.  Sunt informațiile transmise agresiv pe rețelele de socializare”, a spus Nicușor Dan.

Explicații despre întâlnirea controversată dintre diplomatul Lazăr Comănescu și Serghei Lavrov

Diplomatul român Lazăr Comănescu a avut o întâlnire oficială cu ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, în marja celui de-al 28-lea Forum Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Președintele Nicușor Dan a dat explicații despre această întâlnire controversată.

„Da, doamnia sa este secretarul unei organizații de cooperare la Marea Neagră, ca persoană fizică, nu ca reprezentant al statului român, și în această calitate s-a întâlnit cu un reprezentant al Federației Ruse, care este parte din această organizație”, a spus Nicușor Dan.

Diplomatul român Lazăr Comănescu, în prezent secretar general al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), a avut o întâlnire oficială cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în marja celui de-al 28-lea Forum Economic Internațional de la Sankt Petersburg, desfășurat pe 20 iunie 2025.

Evenimentul a generat controverse, având în vedere sancțiunile internaționale impuse lui Lavrov după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. În schimb, un comunicat al Ministerului rus de Externe a menționat că Lavrov a discutat cu Comănescu și despre „Parteneriatul Eurasiatic Extins” – un proiect de influență geopolitică promovat de Rusia, inspirat de ideologia lui Aleksandr Dughin. Nici acest aspect nu a fost menționat în comunicarea oficială a lui Comănescu.

Lazăr Comănescu ocupă funcția de secretar general al OCEMN din 2021. De-a lungul carierei sale, a fost de două ori ministru al afacerilor externe, ambasador al României în Germania și șef al Reprezentanței permanente la Uniunea Europeană. OCEMN a fost înființată în 1992, ca platformă regională de cooperare economică în zona Mării Negre. Federația Rusă este membru fondator al organizației.

NATO a discutat o pace în Ucraina, pe model Israel – Iran

Nicușor Dan anunță că România va juca un rol activ în reconstrucția Ucrainei, lucru despre care s-a discutat deja la Summit-ul NATO. Deocamdată însă aliații NATO nu știu cum se poate negocia o pace în condiții satisfăcătoare pentru Ucraina și Rusia.

„În momentul ăsta din fericire nu suntem la faza de reconstrucție. Și acest lucru s-a discutat puțin în cadrul Summit-ului ce se va întâmpla după, nu numai partea de reconstrucție, ci și cu armele și cu oamenii care vor trebui să aibă o funcționalitate economică. Urgența cea mai mare e să avem o încetare a focului. Au fost multe discuții în cadrul Summit-ului și s-a făcut foarte des conexiunea cu Iranul și cu o manifestare de forță care descurajează un agresor. Nu cred că, există specialiști care fac evaluări, însă ele au un grad foarte mare de aproximare. Nu cred că poate să spună cineva că o să fie ceva în 2030. Nimeni nu poate spune cum va fi economia Rusiei până în 2030″ , a spus Nicușor Dan.

Declarația adoptată la Haga de liderii NATO

Aliații NATO au convenit joi să dubleze obiectivul de cheltuieli pentru apărare, de la 2% din produsul intern brut la 5% până în 2035, cea mai decisivă mișcare a alianței în peste un deceniu. Într-o declarație comună, alianța a declarat că este „unită în fața amenințărilor și provocărilor profunde la adresa securității”, în special amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia la adresa securității euro-atlantice și „amenințarea persistentă” a terorismului.

„Aliații se angajează să investească anual 5% din PIB pentru cerințele de bază în domeniul apărării, precum și pentru cheltuieli legate de apărare și securitate până în 2035, pentru a ne asigura obligațiile individuale și colective”, se precizează în comunicat.

Cifra de 5% este alcătuită din „cel puțin” 3,5% din PIB care ar trebui cheltuit pentru apărare „pură”, restul urmând să fie alocat „infrastructurii critice” legate de securitate și apărare pentru a asigura, se arată în declarație, „pregătirea și reziliența noastră civilă, a declanșa inovația și a consolida baza noastră industrială de apărare”.

Aliații vor fi obligați să prezinte planuri anuale „care să arate o cale credibilă și incrementală pentru atingerea acestui obiectiv”, a declarat NATO, în urma opoziției unor state membre, în special a Spaniei. Unele state membre nu au îndeplinit încă obiectivul din 2014 de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.

Această mișcare istorică vine pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al războiului continuu dintre Ucraina și Rusia. Membrii au fost, de asemenea, împinși către noul obiectiv după ani de presiuni, pe parcursul ambelor mandate ale președintelui american Donald Trump, pentru ca aliații canadieni și europeni ai Washingtonului să împartă o mai mare parte din povara apărării colective.

Alianța și-a reafirmat miercuri „angajamentul de neclintit față de apărarea colectivă”, așa cum este consacrat în Articolul 5, conform căruia un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor, în urma semnelor de întrebare cu privire la fiabilitatea SUA în ceea ce privește acest pilon central al NATO.

„Rămânem uniți și fermi în hotărârea noastră de a-i proteja pe cetățenii noștri de un miliard, de a apăra Alianța și de a ne proteja libertatea și democrația”, se arată în declarație.