Protocolul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități. Bolojan promite cea mai amplă reformă de stat din ultimii 30 de ani

Cele mai importante partide parlamentare proeuropene din România – PSD, PNL, USR, UDMR – împreună cu Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale (GPMN) au semnat un acord politic pentru constituirea unei coaliții guvernamentale largi, cu o durată de trei ani. Alianța, denumită simplu „Coaliția”, își propune să asigure stabilitatea politică și economică a țării într-o perioadă marcată de multiple provocări interne și internaționale. Documentul semnat astăzi la București aduce un moment fără precedent în politica post-decembristă: un acord între forțe politice cu orientări ideologice divergente, dar unite de dorința de a implementa reforme structurale și de a garanta predictibilitatea guvernării.

„Ne angajăm să promovăm o guvernare responsabilă și eficientă, pentru a construi o societate mai justă și mai echitabilă”, se arată în preambulul acordului.

Acordul prevede o rotație la funcția de prim-ministru: între iunie 2025 și aprilie 2027 premierul va fi desemnat de PNL, iar între aprilie 2027 și decembrie 2028 – de PSD. Cabinetul va avea 16 ministere și 5 vicepremieri, iar portofoliile sunt împărțite astfel: 6 pentru PSD, 4 pentru PNL, 4 pentru USR și 2 pentru UDMR. Vicepremierii sunt distribuiți proporțional, unul fiind independent.

Ministerele de forță – Internele (PNL), Apărarea (PNL), Justiția (PSD) și Externele (USR) – sunt partajate, în timp ce Ministerul Transporturilor și cel al Sănătății rămân în mâna PSD. Educația și Finanțele revin PNL, iar Mediul și Economia sunt gestionate de USR.

Printre principalele obiective asumate de Coaliție se numără:

• Reducerea deficitului bugetar și reforma fiscală;
• Modernizarea serviciilor publice și digitalizarea administrației;
• Reforma pensiilor speciale și combaterea risipei bugetare;
• Finalizarea autostrăzii montane și a legăturii rutiere între Marea Neagră și Europa Centrală;
• Combaterea traficului de droguri și de persoane;
• Susținerea Republicii Moldova pe drumul european;
• Aderarea la OCDE și consolidarea parteneriatelor strategice;
• Promovarea natalității și sprijinirea familiilor;
• Reforma sistemului educațional și îmbunătățirea serviciilor medicale.

Mecanismul de funcționare al Coaliției este bine reglementat: ședințele de coordonare vor avea loc bilunar sau ori de câte ori este necesar și vor fi conduse de liderul partidului care deține funcția de prim-ministru. Deciziile se iau prin consens și sunt obligatorii pentru toți cei susținuți în funcții publice. Acordul interzice expres inițierea sau susținerea de moțiuni împotriva propriului Guvern și introduce o interdicție privind proiectele legislative care generează cheltuieli suplimentare, fără avizul Coaliției. GPMN va fi reprezentat în structurile guvernamentale în funcție de ponderea parlamentară.

Bolojan promite cea mai amplă reformă de stat din ultimii 30 de ani

Guvernul Ilie Bolojan își propune să impună o schimbare radicală a modului în care este administrată România, mizând pe un program de guvernare care promite „fără populism, fără privilegii și cu criterii de performanță”. Măsurile prevăzute în prima schiță a programului de guvernare se constituie într-un plan de reformare profundă a administrației, cu implicații bugetare și sociale majore.

Primul obiectiv declarat este restabilirea ordinii în finanțele publice. În condițiile unui deficit bugetar de peste 9% și a unei poveri fiscale dezechilibrate, Guvernul propune măsuri dure: tăieri de cheltuieli acolo unde există risipă, eliminarea excepțiilor fiscale fără rezultate economice dovedite, combaterea evaziunii prin reformarea ANAF și penalizarea severă a insolvențelor frauduloase. De asemenea, se prevede introducerea de noi taxe pe venituri digitale, închirieri pe platforme online și jocuri de noroc, dar și o ajustare a fiscalității pe pensii, proprietăți și dividende, în acord cu angajamentele din PNRR.

Reforma administrației publice este cel de-al doilea pilon al programului. Executivul propune reducerea aparatului central cu cel puțin 20%, desființarea instituțiilor redundante, plafonarea salariilor și introducerea evaluărilor periodice pe baza performanței. Companiile de stat care nu generează profituri vor fi lichidate, iar cele performante vor fi listate la bursă. Autoritățile autofinanțate, precum ANCOM sau ASF, vor fi aduse sub control bugetar riguros, cu salarii plafonate și personal redus. Administrația locală nu scapă nici ea de revizuire – bugetele vor fi distribuite în funcție de rezultate concrete, iar instituțiile vor fi obligate să partajeze resurse.

Al treilea pilon al programului – „Respect pentru cetățeni” – redefinește relația dintre stat și individ. Ajutoarele sociale vor fi strict condiționate de inexistența alternativelor de muncă, iar refuzul de a plăti impozite va atrage pierderea beneficiilor.

În sănătate, contractele cu sectorul privat vor presupune angajarea masivă cu normă întreagă, iar excepțiile de la plata CASS vor fi eliminate. Concediile medicale fictive vor fi sancționate sever, iar scutirile din sistem vor fi revizuite. În educație, bursele vor fi corelate cu performanța, iar personalul va fi restructurat pentru a susține calitatea învățământului.

Investițiile vor continua în infrastructură, dar cu o prioritizare strictă. Guvernul anunță că proiectele se vor face doar acolo unde există eficiență dovedită și cofinanțare viabilă. În paralel, domeniul energiei va beneficia de investiții în nuclear, regenerabile și gaze naturale, în timp ce companiile de stat din sector vor fi restructurate. România vizează astfel nu doar independența energetică, ci și un rol regional în exportul de energie.

În apărare, se promite creșterea treptată a bugetului la 5% din PIB și modernizarea infrastructurii militare, cu accent pe interoperabilitatea cu NATO și protejarea Mării Negre.

Candidații propuși de premierul desemnat pentru a face parte din noul Cabinet vor fi audiați luni, 23 iunie, în cadrul comisiilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului. Audierile vor avea loc începând cu ora 13:00 și se vor desfășura în mai multe săli ale Parlamentului, potrivit unei repartizări oficiale.

Nume vechi și noi la ministere

Guvernul condus de Ilie Bolojan va număra cinci vicepremieri: Marian Neacşu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Ionuţ Moşteanu (USR), Tanczos Barna ( UDMR) plus Dragoş Anastasiu, dorit de Ilie Bolojan pentru a coordona reforma aparatului bugetar, informează News.ro.

PSD va avea 6 miniştri: 3 nume noi şi 3 nume din vechiul guvern. Printre miniştrii care îşi vor păstra funcţia se numără şi Florin Barbu (Agricultură), susţinut de Paul Stănescu. Astfel, secretarul general al partidului s-a impus în faţa lui Mihai Tudose, care l-ar fi dorit pe Sorin Moise la Agricultură. Liberalii au adus doi miniştri noi în guvern: Alexandru Nazare (Finanţe) şi Dragoş Pîslaru (Fonduri Europene), ultimul fiind susţinut atât de Dacian Cioloş, cât şi de Dragoş Anastasiu, susţin surse politice. În total, sunt 11 nume noi în guvern, în timp ce 7 miniştri din vechiul Cabinet continuă şi în noua echipă guvernamentală. Luni, premierul desemnat Ilie Bolojan ar urma să depună la Parlament lista de miniştri şi programul de guvernare.

Premier: Ilie Bolojan. A fost desemnat premier de preşedintele Nicuşor Dan pentru o perioadă limitată: până în vara anului 2027, când PSD va prelua conducerea Guvernului, cu un an înainte de alegerile locale şi parlamentare din 2028.

Vicepremier PSD: Marian Neacşu. A fost unul dintre oamenii de încredere ai fostului premier Marcel Ciolacu. Şi-a păstrat funcţia şi în noul guvern, fiind unul dintre apropiaţii preşedintelui interimar al PSD Sorin Grindeanu.

Vicepremier PNL: Cătălin Predoiu. Trecut prin guvernele Tăriceanu, Boc, Orban, Ciucă şi Ciolacu, Cătălin Predoiu va continua ca ministru de Interne, fiind unul dintre apropiaţii premierului Ilie Bolojan. De altfel, a fost premier interimar după demisia lui Marcel Ciolacu şi preşedinte interimar al PNL cât timp Ilie Bolojan a asigurat tranziţia de la Klaus Iohannis la Nicuşor Dan.

Vicepremier USR: Ionuţ Moşteanu. Deputat USR la al treilea mandat, Ionuţ Moşteanu a fost unul dintre liderii USR care au cerut ca partidul să-l susţină pe Nicuşor Dan în detrimentul Elenei Lasconi. Va prelua portofoliul Apărării, minister care va lucra îndeaproape cu Administraţia Prezidenţială.

Vicepremier UDMR: Tanczos Barna. Iniţial, a rămas în afara guvernului, după ce UDMR n-a reuşit să obţină la masa negocierilor nici Ministerul Finanţelor, nici Mediul, domenii de interes pentru Tanczos Barna. A primit în schimb un post de vicepremier fără portofoliu.

Vicepremier tehnocrat: Dragoş Anastasiu. Numit în guvern la cerinţa premierului Ilie Bolojan, Dragoş Anastasiu va coordona reforma aparatului bugetar. Liderii coaliţiei de guvernare l-au ironizat în şedinţele interne, numindu-l ”Elon Musk de România”, susţin sursele citate. Anastasiu a fost unul dintre consilierii lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni, preluat timp de o lună şi de noul şef al statului Nicuşor Dan.

Lista de miniştri:

1. Alexandru Nazare – ministru al Finanţelor, PNL. Susţinut la începutul carierei de Anca Boagiu, lider cu influenţă în PDL, Alexandru Nazare revine la Finanţe după o altă experienţă ca ministru în Guvernul Cîţu. În 2021, a fost demis după numai 6 luni, fiind printre miniştrii care s-au opus ca statul să achiziţioneze 120 de milioane de vaccinuri anti-Covid. În prezent, este membru din Consiliul de Administraţie al BNR.

2. Radu Marinescu – ministrul Justiţiei, PSD. A făcut parte şi din guvernul Ciolacu. A fost susţinut de organizaţia PSD Dolj, condusă de tandemul Lia Olguţa Vasilescu – Claudiu Manda. În primăvara anului viitor, va trebui să negocieze cu preşedintele Nicuşor Dan numirea de procurori-şefi la Parchetul General, DNA şi DIICOT.

3. Ionuţ Moşteanu – ministrul Apărării, USR. Lider al deputaţilor USR, Moşteanu e la prima experienţă ca ministru. În plus, va ocupa şi funcţia de vicepremier. A fost printre miniştrii doriţi de preşedintele Nicuşor Dan, în condiţiile în care şeful statului este comandatul suprem al Armatei, deci trebuie să lucreze îndeaproape cu MAPN.

4. Cătălin Predoiu – ministru de Interne, PNL. A fost ministru al Justiţiei în Guvernele Tăriceanu, Boc şi Orban. Din vara anului 2023 ocupă funcţia de ministru de Interne, pe care o va păstra şi în Cabinetul Bolojan. A fost prim-ministru interimar după demisia lui Marcel Ciolacu din fruntea guvernului, dar şi preşedinte interimar al PNL în perioada în care Ilie Bolojan s-a aflat la Cotroceni.

5. Ciprian Şerban – ministrul Transporturilor, PSD. Fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban a făcut rocada în partid cu Sorin Grindeanu, care va deveni al treilea om în stat.

6. Alexandru Rogobete – ministrul Sănătăţii, PSD. A fost secretar de stat la Sănătate în mandatul lui Alexandru Rafila, timp de doi ani, între 2023 şi decembrie 2024, când a fost ales deputat pe listele PSD. A fost susţinut pentru funcţie atât de preşedintele partidului, Sorin Grindeanu, cât şi de preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis. Fostul lider PSD Marcel Ciolacu a încercat să o impună la Sănătate pe Carmen Orban, senator PSD de Buzău şi fost consilier guvernamental în mandatul său de premier. În final, Orban s-a retras din cursa internă.

7. Oana Ţoiu – ministru de Externe, USR. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul creat de Dacian Cioloş. Ulterior, a ajuns prin fuziune în USR, dar a rămas în partid după demisia lui Cioloş din funcţia de preşedinte al USR. A fost agreată de preşedintele Nicuşor Dan, care şi-a dorit la Externe un ministru care să nu-i fie ostil.

8. Daniel David – ministrul Educaţiei, PNL. Susţinut atât de premierul Ilie Bolojan, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan, fostul rector al UBB Cluj va continua ca ministru şi în noul guvern cu scopul de a reforma sistemul de educaţie.

9. Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, UDMR. A ocupat aceeaşi funcţie şi în Guvernul Cîţu, şi în Guvernul Ciolacu, format în decembrie anul trecut. Va gestiona celebrul program Anghel Saligny, dedicat aleşilor locali.

10. Petre Florin Manole – ministrul Muncii, PSD. Purtător de cuvânt al PSD, Petre Florin Manole a câştigat competiţia internă din partid cu fostul ministru Simona Bucura Oprescu, susţinută de organizaţia Argeş. Manole a mai lucrat în Ministerul Muncii în timpul guvernului Ponta.

11. Florin Barbu – ministrul Agriculturii, PSD. Unul dintre cei trei miniştri PSD care vor continua şi în noul guvern. Barbu a fost susţinut intens în partid de secretarul general al PSD, Paul Stănescu, care s-a luptat pentru funcţie, prin interpuşi, cu eurodeputatul PSD Mihai Tudose. Fostul premier PSD l-ar fi dorit pe senatorul Sorin Moise la Agricultură, unul dintre oamenii săi de încredere. Aşadar, Paul Stănescu rămâne influent în partid.

12. Bogdan Ivan – ministrul Energiei, PSD. Trecut pe la Digitalizare şi Economie în guvernele trecute, Bogdan Ivan a fost mutat la Energie, pe fotoliul eliberat de Sebastian Burduja. În partid, a fost susţinut pentru funcţie de preşedintele CJ Bistriţa, Radu Moldovan, şi de liderul PSD Cluj, Vasile Dîncu.

13. Radu Miruţă – ministrul Economiei, USR. În decembrie, Miruţă a obţinut al doilea mandat de parlamentar pe lista USR. Acum va bifa prima experienţă ministerială. În partid s-a impus în faţa lui Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în Guvernul Cîţu.

14. Dragoş Pîslaru – ministrul Fondurilor Europene, REPER. A fost una dintre suprizele din guvern. Ilie Bolojan a insistat pentru Pîslaru, deşi unii lideri PNL i-au cerut să aleagă un om de partid. Pîslaru a fost ministru al Muncii în guvernul condus de Dacian Cioloş, apoi a fost eurodeputat ales pe lista USR-PLUS în 2019. Ulterior, a fondat REPER împreună cu Dacian Cioloş, însă partidul nu a reuşit să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare din decembrie 2024. Dacian Cioloş şi Dragoş Anastasiu au susţinut, în discuţiile cu premierul Ilie Bolojan, ca Dragoş Pîslaru să primească funcţia de ministru al Fondurilor Europene, susţin surse politice pentru News.ro.

15. Diana Buzoianu – ministrul Mediului, USR. În Parlament, a ocupat funcţia de preşedinte al Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul fondat de Dacian Cioloş.

16. Demeter András István – ministrul Culturii, UDMR. În prezent secretar de stat în Ministerul Culturii, Demeter András este unul dintre apropiaţii liderului UDMR Kelemen Hunor. În trecut a ocupat şi funcţia de director al Radioului public.

Programul de guvernare, aproape finalizat

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunţat, duminică, că există o formă acceptată a protocolului de coaliţie şi cel mai probabil luni ar putea exista o majoritate parlamentară formată din patru partide şi minorităţile naţionale care să susţină votarea unui nou guvern. Bolojan a mai anunţat că şi programul de guvernare este aproape finalizat. ”Suntem în situaţia în care, în urma discuţiilor pe care le-am avut în această perioadă. Avem o formă acceptată de protocol de coaliţie, ceea înseamnă că sunt îndeplinite condiţiile pentru a presupune că la începutul săptămânii viitoare, cel mai probabil luni, am putea avea o majoritate parlamentară formată din patru partide plus parlamentarii minorităţilor naţionale care să susţină formarea şi votarea unui nou guvern”, a declarat, duminică, Ilie Bolojan, după şedinţa conducerii liberale.