Revanșa Iranului pe lumea occidentală: ÎNCHIDE strâmtoarea Ormuz! Se așteaptă creșteri spectaculoase la prețurile petrolului – VIDEO

Parlamentul iranian a aprobat duminică închiderea strâmtorii Ormuz, ca represalii în urma atacului american asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar decizia finală trebuie luată de Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. În așteptarea acestei decizii, un parlamentar și comandantul Corpului Gardienilor Revoluției, Esmail Kosarim, au declarat presei că ”va fi făcut tot ceea ce este necesar” pentru a răspunde atacului american.

Prin strâmtoarea Ormuz tranzitează circa 20% din petrolul exportat la nivel mondial. Oprirea acestui flux ar conduce la o creștere a prețului petrolului. În perioada scursă de la lansarea vinerea trecută a campaniei de bombardamente israeliene asupra Iranului, acesta s-a abținut să lovească în interesele economice americane prin blocarea strâmtorii Ormuz, de teama unor represalii militare din partea SUA. Dar, odată cu atacul aerian efectuat de SUA în noaptea de sâmbătă spre duminică asupra instalațiilor nucleare iraniene de la Fordow, Isfahan și Natanz, la Teheran este acum luată în calcul o ripostă care să constea în perturbarea traficului petrolierelor care trec prin strâmtoarea Ormuz. 

Strâmtoarea Ormuz, o fâșie îngustă de apă situată între Iran și Peninsula Arabică, reprezintă unul dintre cele mai importante puncte strategice la nivel global. Această cale maritimă, cu o lățime ce variază între 50 și 100 de kilometri, este singura rută de ieșire din Golful Persic către Oceanul Indian, conectând astfel producătorii majori de petrol din Orientul Mijlociu cu piețele mondiale. Importanța sa geostrategică este uriașă, iar tensiunile din regiune au adesea ecouri la nivel global, influențând prețurile energiei și stabilitatea economică internațională.

Strâmtoarea Ormuz este principalul canal de tranzit pentru exporturile de petrol din țări precum Iran, Arabia Saudită, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar. Se estimează că prin această strâmtoare trece aproximativ 20% din petrolul consumat la nivel mondial, iar în jur de 11% din totalul comerțului maritim global depinde de această rută. Astfel, orice perturbare a traficului în această zonă poate avea consecințe majore asupra piețelor energetice și economiilor țărilor dependente de petrolul din Golful Persic.

După explozia de la siturile nucleare, va bubui și prețul petrolului

Atacul Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare iraniene ar putea provoca o reacție impulsivă pe piețele financiare globale atunci când acestea se vor redeschide. Experții au evaluat cum va afecta această escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu economia globală și spun că prețul petrolului ar putea crește iar investitorii vor avea tendința de a se refugia în active sigure, scrie Financial Times. În cel mai negru scenariu prețurile globale ale petrolului vor sări la aproximativ 130 de dolari pe baril, ceea ce va duce la creșterea inflației.

Imediat după atacul anunțat de Donald Trump pe rețeaua socială Truth Social, investitorii au anticipat că implicarea SUA în conflictul Israel-Iran va duce la o vânzare masivă de acțiuni și la o cerere crescută pentru dolar și alte active considerate sigure, odată cu reluarea tranzacționării. Totuși, au subliniat că persistă multă incertitudine cu privire la evoluția conflictului.

„Cred că piețele vor fi inițial alarmate, și cred că petrolul se va deschide în creștere. „Nu avem o evaluare a pagubelor, și asta va dura. Deși el a descris atacul ca fiind ‘încheiat’, suntem implicați. Ce urmează?. Cred că incertitudinea va plana asupra piețelor, deoarece acum americanii de pretutindeni vor fi expuși. Va crește incertitudinea și volatilitatea, în special în sectorul petrolier” a declarat Mark Spindel, director de investiții la Potomac River Capital. Totuși, el a explicat că investitorii au timp ca să digere aceste noi informații înainte de deschiderea piețelor și că va discuta și cu alți participanți din piață despre ce urmează.

O preocupare majoră pentru piețe se concentrează asupra potențialului impact al evoluțiilor din Orientul Mijlociu asupra prețului petrolului și, implicit, asupra inflației. O creștere a inflației ar putea reduce încrederea consumatorilor și ar diminua probabilitatea unor reduceri ale ratelor dobânzilor pe termen scurt.

„Aceasta adaugă un nou strat complicat de risc pe care va trebui să-l luăm în considerare și să-l monitorizăm. Cu siguranță va avea un impact asupra prețurilor la energie și, potențial, și asupra inflației.”, a spus Jack Ablin, director de investiții la Cresset Capital.

În timp ce cotațiile globale de referință ale petrolului Brent au crescut cu până la 18% din 10 iunie, atingând joi un maxim de aproape cinci luni, de 79,04 dolari pe baril, indicele S&P 500 a rămas relativ stabil, după o scădere inițială cauzată de atacurile Israelului asupra Iranului din 13 iunie.

Înainte de atacul SUA de sâmbătă, analiștii de la Oxford Economics au propus trei scenarii, inclusiv o dezescaladare a conflictului, o oprire completă a producției de petrol din Iran și o blocare a strâmtorii Hormuz – „fiecare cu un impact tot mai mare asupra prețurilor globale ale petrolului”.

În cel mai grav scenariu, prețurile globale ale petrolului ar putea urca până în jur de 130 de dolari pe baril, determinând inflația din SUA să ajungă aproape de 6% până la sfârșitul acestui an, potrivit analizei Oxford.

„Deși șocul prețurilor reduce inevitabil cheltuielile consumatorilor din cauza scăderii veniturilor reale, amploarea creșterii inflației și îngrijorările legate de posibile efecte de runda a doua asupra prețurilor vor compromite, probabil, orice șansă de reducere a dobânzilor în SUA anul acesta,” se mai precizează în nota publicată înainte de atacul american.

După atacul SUA asupra instalațiilor nucleare din Iran, Jamie Cox, partener administrativ la Harris Financial Group, a fost de acord că prețurile petrolului vor crește inițial. Totuși, el a spus că se așteaptă ca acestea să se stabilizeze în câteva zile, deoarece atacurile ar putea determina Iranul să caute un acord de pace cu Israelul și Statele Unite.

„Odată cu această demonstrație de forță și anihilarea completă a capacităților sale nucleare, Iranul și-a pierdut toată influența și, cel mai probabil, va apăsa butonul de evacuare către un acord de pace,” a declarat Cox.

Economiștii avertizează că o creștere dramatică a prețului petrolului ar putea afecta o economie globală deja tensionată de tarifele impuse de Trump. Totuși, orice retragere de pe piețele bursiere ar putea fi de scurtă durată, așa cum s-a întâmplat și în trecut. În episoadele anterioare de tensiuni majore în Orientul Mijlociu, inclusiv invazia Irakului din 2003 și atacurile din 2019 asupra instalațiilor petroliere din Arabia Saudită, acțiunile au stagnat inițial, dar și-au revenit și au crescut în lunile următoare.

În medie, S&P 500 a scăzut cu 0,3% în cele trei săptămâni de la începutul conflictului, dar era cu 2,3% mai sus în medie două luni mai târziu, potrivit datelor de la Wedbush Securities și CapIQ Pro.

O escaladare a conflictului ar putea avea implicații mixte pentru dolarul american, care a scăzut anul acesta pe fondul temerilor privind diminuarea „excepționalismului” SUA. În cazul unei implicări directe a SUA în războiul Iran-Israel, dolarul ar putea beneficia inițial de cererea pentru active de refugiu, au spus analiștii.

„Vedem o migrare către siguranță? Asta ar însemna randamente mai mici și un dolar mai puternic. E greu de imaginat ca acțiunile să nu reacționeze negativ – întrebarea este cât de mult. Va depinde de reacția Iranului și dacă prețurile petrolului vor exploda.” a spus Steve Sosnick, strateg-șef de piață la IBKR în Greenwich, Connecticut.

Iranul își activează aliații regionali

Aliații regionali ai Iranului se activează după loviturile americane asupra facilităților nucleare iraniene. Guvernul rebel din Yemen declară că susține promisiunea făcută de aripa sa armată cu o zi înainte de a ataca nave americane în Marea Roșie în cazul în care Washingtonul ar lansa atacuri asupra Iranului.

„Afirmăm angajamentul Republicii Yemen față de declarația forțelor armate conform căreia acestea sunt pregătite să vizeze navele și navele de război americane în Marea Roșie”, a declarat guvernul într-un comunicat după ce Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului.

Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a declarat joi că organizația militantă „va acționa așa cum consideră de cuviință” în contextul războiului în desfășurare dintre principalul său aliat, Iran, și Israel, conform AFP.

„Nu suntem neutri în acest conflict între două puteri regionale”, a spus Qassem într-un comunicat, adăugând că Hezbollah „va acționa cum consideră necesar în fața acestei agresiuni brutale israeliano-americane”.

Declarația vine după ce trimisul special al SUA pentru Siria, Thomas Barrack, a avertizat Hezbollah să nu intervină în război. Într-o declarație citată de BBC, Hamas spune că atacul este o „încălcare flagrantă a dreptului internațional și o amenințare directă la adresa păcii și stabilității internaționale”.

Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie 2023, ucigând aproximativ 1.200 de persoane. Ofensiva militară a Israelului în Gaza, ca răspuns la atac, a ucis zeci de mii de palestinieni. Hamas, un grup armat și o mișcare politică palestiniană, este desemnat grup terorist de multe țări, inclusiv SUA, Regatul Unit și Israel.

Contraatac distrugător al Iranului asupra Israelului

Iranul a efectuat o serie de atacuri cu rachete împotriva Israelului, la câteva ore după ce Statele Unite au atacat situri nucleare iraniene cheie. Duminică, explozii puternice s-au auzit în centrul de coastă Tel Aviv și Ierusalim, la scurt timp după ce armata israeliană a raportat sosirea unor rachete iraniene și a activat apărarea aeriană.

Sirenele au sunat în orașele israeliene, serviciile de salvare și relatările din mass-media anunțând că cel puțin 20 de persoane au fost rănite. Poliția israeliană a raportat „căderea de fragmente de armă” într-o zonă din apropierea portului nordic Haifa, unde autoritățile locale au declarat că serviciile de urgență se îndreptau către un „loc al accidentului”. Tel Aviv, Haifa și orașul sudic Beersheba au fost cele trei zone israeliene vizate frecvent de Iran.

Raportarea despre atacurile cu rachete este supusă unor reguli stricte de cenzură militară în Israel, unde cel puțin 50 de impacturi au fost recunoscute oficial la nivel național și 25 de persoane au fost ucise de la începutul războiului pe 13 iunie, conform cifrelor oficiale. Iranul a fost avertizat cu privire la „consecințe permanente” după ce președintele Donald Trump a susținut că atacurile americane au „distrus” instalațiile nucleare iraniene de la Isfahan, Fordow și Natanz.

Între timp, Centrul Sistemului Național de Securitate Nucleară din Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al Națiunilor Unite, declară că nu a existat nicio creștere a nivelului de radiații în urma atacurilor americane.