Proteste la ușa lui Nicușor Dan. Taxarea tuturor tranzacțiilor este în contradicție cu reglementările fiscale, dar și cu cele constituționale

Creșterea taxelor și impozitelor revoltă milioane de români care amenință acum cu proteste în fața Palatului Cotroceni, chiar în ziua care Nicușor Dan ar urma să ajungă în Republica Moldova. Oamenii acuză că sunt nevoiți să plătească povara unui deficit bugetar scăpat de sub control, în timp ce marile privilegii din sistemul public rămân neatinse. Se pregătesc proteste în fața Palatului Cotroceni. Oamenii din mediul online se arată revoltați de creșterea taxelor și a impozitelor. Specialiștii în economie avertizează că în următoarea perioadă vom plăti mai mult pentru alimente.

Toate se scumpesc, motiv pentru care oamenii sunt revoltați. În special, seniorii, dar și cei care au salariul minim pe economie și asta pentru că oricum reușesc cu greu să supraviețuiască de la o lună la alta. Scumpirile din următoarea perioadă îi sperie tot mai mult, motiv pentru care amenință cu proteste. De asemenea, sindicaliștii din Poliție amenință și ei că vor ieși tot în fața Palatului Cotroceni. Ei spun că nu există în acest moment o deschidere spre dialog cu președintele Nicușor Dan. O măsură disperată discutată de viitorii guvernanți pentru a reduce deficitul bugetar este cea a introducerii unei taxe pe orice tranzacție bancară, practic și atunci când plătim cumpărăturile la magazin sau când pensionarilor le sun virați banii pe card. Atât economiștii, cât și juriștii, au opinat că o astfel de măsură este imposibil de pus în practică, pentru că ar fi în contradicție atât cu reglementările fiscale, cât și cu cele constituționale.

Potrivit unei analize Realitatea Plus, dacă s-ar introduce o astfel de taxă, ar fi vizate transferurile bancare, plata cu card la magazine sau online, retragerea de numerar de la ATM sau tranzacțiile cu criptomonede, arată o analiză Realitatea Plus. Potrivit unui scenariu de lucru, instituțiile financiar-bancare sunt cele care trebuie să rețină sumele la sursă, urmând să le vireze ulterior statului.

Taxa pe tranzacții bancare este defalcată pe paguri, în funcție de sumele vehiculate:

500 lei  – 1 leu
1.000 lei – 2 lei
2.000 lei – 4 lei
10.000 lei – 20 lei

Pe de altă parte, o astfel de măsură ar aduce sume considerabile în bugetul de stat. În condițiile în care românii fac tranzacții de 25.000 de miliarde de lei pe an, o taxă de 0,2% ar duce la colectarea a 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de Euro, echivalentul a aproximativ 4% din PIB. Economiștii critică dur propunerea care a ajuns pe masa negocierilor de la Cotroceni, propunere conform căreia s-ar introduce o taxă universală pe toate plățile efectuate în România. Conform acestora, băncile comerciale s-ar transforma în agenți de încasare, care ar reține automat taxa respectivă la procesarea fiecărei tranzacții, iar economia își va pierde semnificativ stabilitatea.

„Noua taxă pe operațiunile bancare este o aberație care riscă să tripleze impozitarea și să stimuleze evaziunea fiscală”

Economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, critică dur ideea introducerii unei taxe pe operațiunile bancare, izvorâtă din negocierile de la Cotroceni. Într-o postare pe Facebook, Păun acuză incoerența și lipsa de fundament economic a unei astfel de măsuri, pe care o cataloghează drept o „aberație pesedisto-socialistă”, deși UDMR și un consilier al președintelui au venit cu ideea.

Principalul reproș adus de economist este că noua taxă propusă ar conduce, în practică, la o formă de triplă impozitare a tranzacțiilor economice. „Nu poți avea și TVA, și o taxă plătită când cumperi cu TVA. Sunt două taxe care fac același lucru. De fapt, chiar triplează TVA-ul, având în vedere că avem și taxa pe cifra de afaceri”, explică Păun. El subliniază că aplicarea simultană a acestor trei forme de taxare pe vânzări ar pune România într-o poziție ridicolă la nivel internațional. Mai grav, spune Păun, este faptul că în cazul taxei bancare nu există mecanisme de regularizare, așa cum există pentru TVA, ceea ce înseamnă că statul ar încasa suma întreagă din fiecare tranzacție, indiferent de natura acesteia.

Economistul atrage atenția că o astfel de taxă va genera un haos administrativ, din cauza imposibilității de a distinge între tranzacțiile comerciale și cele personale sau de economisire. „Dacă eu primesc salariul prin bancă și apoi plătesc la magazin cu cardul, de ce aș plăti taxa de două ori?”, întreabă retoric Păun, adăugând că inclusiv transferurile între conturile proprii sau rambursările de credite ar putea fi taxate de mai multe ori. În lipsa unor excepții clare, avertizează el, noua taxă va deveni nu doar abuzivă, ci și inaplicabilă în practică. „Excepțiile numeroase vor face legea inaplicabilă”, conchide profesorul ASE.

În opinia lui Păun, efectele unei asemenea măsuri ar fi dezastruoase nu doar pentru consumatori, ci și pentru întreaga economie. Taxa ar stimula migrarea către plățile în numerar și chiar utilizarea criptomonedelor pentru a evita fiscalizarea, afectând grav intermedierea financiară deja slabă din România.

„Preferința pentru numerar va definanciariza și mai mult România. Sectorul bancar va fi puternic zdruncinat. Oricum are cel mai mic câștig pe client din toată UE. Și așa suntem la pământ cu intermedierea financiară. Încă un motiv să fim și mai la pământ”, avertizează economistul.

În finalul postării sale, Cristian Păun îl critică indirect pe Nicușor Dan, despre care spune că este „băgat în belele” de consilierii săi, care promovează idei fără fundament economic. „Nu mai aberații, care mai de care, apar în spațiul public. Așteptările sunt extrem de mari. Și nu în direcția unor astfel de aberații… Oamenii vor altceva. Nu amatorismul pesedisto-socialist din ultimele decenii”, punctează profesorul.