Salariile de la stat încep să le depășească pe cele din privat. Avem bugetari fără pregătire necesară, care abia trec pe la muncă! Unul dintre ei, Drumea din PNL Constanța: „Nu comentez că iarăși ar fi o speculație”

La începutul anului 2025, numărul angajaților din sectorul public din România a depășit pragul de 1.300.000, continuând o tendință de creștere, mai ales în contextul unui deficit bugetar ridicat și al deprecierii leului. Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, în februarie 2025 existau 1.311.451 de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România, cu 4.558 mai multe față de finele anului 2024 (1.306.893 posturi) . Dintre acestea, peste 64% sunt în administrația publică centrală, adică 841.259 posturi, în creștere cu 2.936 față de decembrie 2024. Tot în această categorie, 621.809 posturi sunt în instituții finanțate integral de la bugetul de stat (plus 2.690 față de finalul anului trecut) .

La nivelul administrației publice locale, în februarie 2025 lucrau 470.192 de persoane, cu 1.622 mai multe față de ultima lună a anului precedent. Dintre acestea, 287.790 sunt angajați în instituții finanțate integral din bugetele locale, iar 182.402 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii.

Cele mai multe posturi ocupate se regăsesc în:

• Ministerul Educației: 308.442 angajați (+898 față de decembrie 2024)
• Ministerul Afacerilor Interne: 125.001 angajați (+484)
• Ministerul Apărării Naționale: 80.746 angajați (+1.902)
• Ministerul Finanțelor: 24.558 angajați (+16)
• Ministerul Sănătății: 18.386 angajați (+66)  

Deși deficitul bugetar a atins cote alarmante, iar moneda națională s-a depreciat semnificativ, reducerea numărului de bugetari a rămas o problemă dificilă. Paradoxal, anumite sectoare, precum sănătatea și educația, se confruntă cu o criză acută de personal, cu sute de posturi vacante, în timp ce alte domenii au un excedent de angajați.

Numărul actual de bugetari este dublu față de cel de acum 30 de ani, în ciuda progreselor tehnologice și digitalizării care, teoretic, ar trebui să reducă nevoia de personal.

Radu Georgescu, antreprenor și investitor, a comentat pe Facebook: „La sfârșitul anilor 90, Silviu Brucan a spus într-o emisiune TV că vor trece 20 de ani până când românii vor înțelege cum funcționează capitalismul. Foarte mulți au spus atunci că exagerează. Au trecut 30 de ani de atunci. Între timp a apărut internetul, e-mail-urile, telefoanele mobile, uipath, digitalizarea. Dar sunt de 2 ori mai mulți bugetari decât acum 30 de ani. La începutul anului erau 1.300.000 de bugetari. Am ajuns în punctul în care sectorul privat nu mai poate să susțină acest sistem bugetar enorm. Înțeleg că se pregătesc noi taxe pentru populație și că numărul de bugetari a crescut în anul 2025. Atât s-a putut în 35 de ani de capitalism…” 

Datele oficiale arată că în 2023 salariul mediu brut în sectorul public a fost de 8.155 lei pe lună, depășind media din sectorul privat, care a fost de 7.169 lei pe lună. Totuși, începutul anului 2025 a adus măsuri de austeritate, printre care reducerea la jumătate a voucherelor de vacanță și tăieri ale altor beneficii, diminuând astfel avantajele financiare ale angajaților publici.

Deși diferența salarială între sectorul public și cel privat nu este foarte mare, beneficiile non-salariale, precum zilele libere suplimentare, rămân un factor important în atragerea și menținerea personalului în sectorul bugetar.

17 bugetari printre care politicieni, consilieri ai acestora dar și funcționari din mai multe ministere, primesc, pe lângă salariu, câte patru mii de euro pe lună doar pentru a participa la câteva ședințe. Vorbim despre membrii Comitetului Interministerial care supervizează activitatea Exim Banca Românească, o bancă de stat. În timp ce risipa și deficitul bugetar au scăpat de sub control, statul român cheltuiește anual aproape 900 de mii de euro doar pentru a-i plăti pe cei 17. Multe dintre conducerile ministerelor implicate țin la secret numele acestor bugetari. Guvernul și Ministerul Finanțelor au împreună nu mai puțin de 9 reprezentanți în Comitet. Urmăriți un nou episod al campaniei Statul la Stat.

În 2007 când a fost înființat, Comitetul Interministerial al Eximbank, devenită între timp Exim Banca Românească, număra 13 membri: demnitari și funcționari din diverse ministere. De-a lungul anilor, politicienii au tot mărit lista, ajungându-se astăzi la 17 membri. Oficial, scopul lor este de a aproba operațiunile pe care le desfășoară banca, deși mulți dintre ei nu au pregătire sau experiență în domeniul bancar. Legal, Comitetul trebuie să aibă minimum două ședințe pe lună. Pentru asta fiecare primește 20 la sută din salariul directorului general al băncii, adică peste 4.000 de euro. O sumă cel puțin dublă față de salariile pe care le încasează în ministerele unde sunt oficial angajați.

Ministerul Finanțelor are patru membri: un secretar de stat care este și președintele Comitetului și alți trei reprezentanți. Deși ocupă funcții publice, numele lor sunt ținute secret.

„Îi știu, dar vă comunicăm în scris”

Reporter: Întrebarea mea este cine sunt reprezentanții ministerului, în primul rând, în acest comitet?

Tanczos Barna, ministrul Finanțelor: Vă comunicăm în scris, vă dăm o adresă în care vă comunicăm cine sunt reprezentanții.

Reporter: V-am cerut în scris și ați depășit deja termenul cu câteva zile.

Tanczos Barna: Verific. Nu știu, nu am văzut adresa dar verific și cu sigutanță vă vom trimite un răspuns scris.

Reporter: Îmi puteți spune dumneavostră cine sunt acești reprezentanți, că sunteți ministrul Finanțelor.

Tanczos Barna: Sunt. Și știu, și vă trimitem în scris. Vă mulțumesc mult.

Reporter: Vă rog să îmi spuneți dumneavoastră.

Tanczos Barna: Vă mulțumesc mult.

Reporter: Îi știți? Îi știți bănuiesc, că sunteți ministru.

Tanczos Barna: Da, cum să nu îi știu.

Reporter: De ce nu îmi puteți spune?

Tanczos Barna: Vă comunicăm în scris.

„Aș vrea să nu comentez pentru că sunt lucruri care țin de o anumită confidențialitate”

Evident că nu am primit răspuns nici în scris. Aceeași situație și la Secretariatul General al Guvernului. Am trimis solicitarea cu mai bine de o lună în urmă însă… tăcere totală. Am aflat însă că reprezentanții SGG în Comitet sunt tocmai politicienii din fruntea instituției. Doi de la PSD și doi de la PNL, să nu se supere nimeni. De la liberali, Cristina Trăilă, secretarul general al Guvernului și Mihnea Drumea, secretar de stat.

Reporter: Legat de dumneavoastră, de activitatea dumneavoastră în acest comitet, în ce constă ea, dacă ne puteți spune, cum se întâmplă aceste ședințe, sunt ședințele fizice, online?

Mihnea Drumea, secretar de stat în cadrul SGG: Aș vrea să nu comentez pe tema asta pentru că sunt lucruri care țin de o anumită confidențialitate.

Reporter: Cum vi se pare această sumă pe care o primiți?

Mihnea Drumea: Nu comentez că iarăși ar fi o speculație.

Reporter: Păi, nu, nu este nicio speculație, dumneavoastră personal, vi se pare o sumă mică, mare, acceptabilă?

Mihnea Drumea: Permiteți să nu comentez, nu comentez, nu vă supărați dar nu comentez.