Lovitura magistraților: Decizia CCR de anulare a alegerilor din decembrie, SUSPENDATĂ de „Republica de la Ploiești”! Decizia înseamnă „Turul 2 înapoi”

Judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au acceptat contestația privind suspendarea deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale de la finalul anului 2024. În acest moment, decizia CCR este suspendată, dar decizia adoptată la Curtea de Apel Ploiești poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Deocamdată nu este foarte clar care vor fi urmările, dar într-o traducere ”liberă”, decizia Curții de Apel Ploiești ar însemna „Turul II înapoi”.

”Tip solutie: Admite cererea

Solutia pe scurt: Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 24.04.2025. Document: Hotarâre 135/2025 24.04.2025”, se arată în decizia Curții de Apel Ploiești.

Decizia Curții de Apel Ploiești este cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate joi de Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul numărul 301/42/2025. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) transmite că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul numărul 301/42/2025.

CCR îl acuză pe Călin Georgescu că a „manipulat” votul prin utilizarea „netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale”. Curtea mai spune că a fost afectat „caracterul liber exprimat al votului cetățenilor”.

„În cauza de față, Curtea reține că, potrivit „Notelor de informare” antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online. Conform art.81 alin.(1) din Constituție, Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Curtea observă că, în coordonatele în care s-a desfășurat procesul electoral cu privire la alegerea Președintelui României din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetățenilor. 13. Libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie include dreptul de a fi corect informați înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de ași forma o opinie presupune dreptul de a obține informații corecte despre candidați și procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum și protecția împotriva influenței nejustificate, prin acte/ fapte nelegale și disproporționate, asupra comportamentului de vot”, se arată în motivare.

Curtea mai spune că „a fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalți candidați participanți în procesul electiv.”

„În prezenta cauză, Curtea ia act de faptul că un candidat a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale. Astfel, declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidați referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt în contradicție cu datele prezentate în „Notele de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă și a Serviciului Român de Informații. Or, este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri și cheltuieli importante, iar situația analizată relevă o incongruență evidentă între amploarea campaniei desfășurate și inexistența asumată de candidat în privința cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcat principiul transparenței finanțării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfășurării alegerilor.”

Potrivit motivării, Curtea a decis să reia întregul proces electoral.

„Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.”

Prin realizarea acestui control constituțional și democratic asupra procesului electoral, Curtea își îndeplinește atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetățenilor în legitimitatea democratică a autorităților publice, în legalitatea și corectitudinea alegerilor, precum și înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în prezenta cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electorale ale cetățenilor (dreptul de vot și dreptul de a fi ales), cât și fundamentele ordinii constituționale, premise esențiale pentru menținerea caracterului democratic și de stat de drept al României.”, mai explică CCR.

Marinescu (Justiție): „Alegerile prezidenţiale din luna mai nu sunt afectate”

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat, joi, că legislaţia, în momentul de faţă, nu permite adoptarea unor soluţii specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanţele judecătoreşti ale unor decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale. Declaraţia vine după ce un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, o cerere prin care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale.

„Am observat şi eu existenţa unei astfel de hotărâri judecătoreşti. Urmează să analizăm contextul în care aceasta a fost adoptată, pentru a stabili în ce măsură pot să fie exercitate atribuţii instituţionale ale ministerului nostru cu privire la exercitarea unor verificări disciplinare, întrucât, strict la nivel teoretic, nu există căi de atac în legislaţia din România prin care decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale, care nu sunt acte administrative conform legislaţiei, să fie atacate în contenciosul administrativ. Legea, în momentul de faţă, nu permite adoptarea unor soluţii specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanţele judecătoreşti ale unor decizii sau hotărâri ale Curţii Constituţionale”, a declarat Marinescu, la B1 TV.

Potrivit ministrului, alegerile prezidenţiale din luna mai nu sunt afectate de decizia Curţii de Apel Ploieşti.

„Dacă este să analizăm efectele unei astfel de hotărâri judecătoreşti, veţi observa că actele administrative care au fost adoptate de către Guvern în organizarea alegerilor nu sunt vizate de această hotărâre judecătorească, nu sunt suspendate sau anulate şi, în consecinţă, organizarea alegerilor produce în continuare efecte, astfel încât vom avea în continuare alegeri”, a explicat Radu Marinescu.

BEC nu își suspendă activitatea: „Alegerile continuă conform calendarului”. AUR și POT au cerut oprirea alegerilor

Biroul Electoral Central a transmis că decizia Curții de Apel Ploiești privind suspendarea deciziei de anulare a alegerilor „nu provoacă niciun efect” și că își continuă activitatea în mod normal. Biroul Electoral Central a transmis că această decizie „nu provoacă niciun efect” și că își continuă activitatea în mod normal.

„Biroul Electoral Central continuă activitatea! Alegerile continuă conform calendarului. Suspendarea Hotărârii CCR nu își produce efecte întrucât efectele ei s-au materializat prin Decizia BEC 2024 care a fost contestată și rămasă definitivă. OUG 1 și HG se bucură de prezumția de legalitate. În aceste condiții, decizia Curții de Apel Ploiești nu are niciun efect”, a mai transmis BEC.

Ședință de urgența a BEC după decizia de la Curtea de Apel Ploiești privind suspendarea executării hotărârii CCR. S-a pus problema suspendării tuturor activităților legate de procesul electoral, care se află în derulare. Mai este o săptămână și jumătate până la primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai.

S-a pus problema dacă se suspendă întreaga activitate până la lămuriri ulterioare, redeschizându-se astfel instanțele ICCJ, ale altor organisme juridice și ale altor însutiții cu privire la această decizie a magistraților de la Curtea de Apel Ploiești.

Acțiunea a fost respinsă, doar POT și AUR s-au opus acestei decizii și au cerut oprirea alegerilor.

George Simion, liderul AUR, a afirmat într-o postare pe Facebook că ”BEC a votat că își continuă activitatea, doar AUR și POT au votat contra”.