Mediul privat așteaptă ca politicienii să încheie nesfârșitele campanii electorale. Moraru (UNPR-RSE): „Nu văd cum vom scăpa de creșteri de taxe în perioada imediat următoare!”

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Comisia Europeană. Astfel, deficitul în termeni ESA, standardul în cadrul UE, a fost calculat, la finalul anului trecut, la 9,3%. Vestea primită de la Comisia Europeană este foarte proastă, dat fiind că la finalul acestui an, deficitul bugetar va trebui să scadă la 7% din PIB. Este angajamentul pe care guvernul Ciolacu și l-a asumat față de Comisia Europeană, prin planul fiscal de șapte ani. Or va fi foarte dificil pentru actualul guvern să ia măsurile necesare pentru a reduce deficitul cu 2,3%.

Companiile „zombie” se înmulțesc și amenință întreaga economie

Numărul companiilor aflate în dificultate și care determină probleme pe lanțurile economice continuă să crească. Datele statistice arată că, după primul trimestru din 2025, una din patru companii din România a intrat în zona „zombie”, arată o analiză Sierra Quadrant. Sunt firme care au o situație financiară extrem de instabilă și care pot oricând să intre în insolvență sau în faliment, cu pericol de contagiune pe lanțurile de business. Cele mai multe probleme sunt în zona IMM-urilor din domenii precum comerțul, transportul și depozitarea, agricultură, turism și prestări servicii. Afectate de scăderea vânzărilor, de inflație, de creșterea costurilor operaționale (taxe, costuri de producție, forța de muncă etc.) multe dintre aceste firme funcționează la limita de avarie, riscând oricând să se prăbușească.

„Sunt firme care funcționează în prezent, care abia se descurcă cu facturile, cu plățile și care sunt angrenate în special în lanțurile economice asociate consumului, de la comerț la transporturi, servicii. Sunt considerate zombie pentru că starea lor este una extrem de fragilă, iar perspectivele economice sunt incerte”, arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit datelor statistice de la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului, dincolo de companiile zombie mai sunt alte aproape 160.000 de firme în dificultate, unele dizolvate, radiate, în insolvență, sau cu activitatea suspendată. Cifra reprezintă un record al ultimilor cinci ani.

„Economia încetinește, iar aceste probleme încep să iasă la suprafață tot mai mult. Sunt firme care au beneficiat în ultimii ani de perfuzii financiare, de la schemele de ajutor guvernamental, la amânări de plată, care s-au folosit excesiv de creditul comercial. Pentru multe dintre ele, pe fondul accentuării problemelor din economie, a sosit momentul bilanțului – din păcate multe dintre ele, în loc să aleagă să se restructureze, intră în blocaj financiar și trag după ele furnizori, angajați și alte firme’’, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Marea majoritate a firmelor zombie supraviețuiesc, în prezent, din rulaj, din efectele creditului comercial și din amânări la plată către furnizori. Potrivit datelor BNR, instrumentele de plată refuzate au crescut anul trecut atât ca valoare (+30%) cât și ca număr (+17%) comparativ cu 2023 dar continuă să rămână sub nivelurile înregistrate înainte de pandemie. Dincolo de IMM-urile aflate în această situație, există tot mai multe semnale că și companii medii și mari intră în dificultate financiară.

Potrivit datelor statistice, inflația, creșterile de taxe și scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record la finalul lui 2024, de 155.207, cu 21,950 mai multe decât cu un an înainte. Pentru economia românească este cea mai proastă performanță din anii de după pandemie (2020).

Datele INS arată avansul economic din 2024, de 0,8%, a fost cel mai mai scăzut din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 – 0,6%). Statisticile arată, totodată, că numărul firmelor dizolvate, de exemplu, a atins anul trecut cel mai mare nivel de la precedenta criză economică, din 2008. Dacă în acel an, Registrul Comerțului raporta 3762 de firme dizolvate, în 2024 s-a ajuns la 46.205, mai multe cu 18% față de 2023. Și numărul radierilor de firme a crescut, anul trecut, cu 16,5% (83.012), iar cel al firmelor care și-au suspendat activitatea a avansat cu 14,5%, la 18.716 companii. În 2024 s-au deschis 7.274 de proceduri noi de insolvență față de 6.650 în 2023. Instrumentele de plată refuzate au crescut atât ca valoare (+30%), cât și ca număr (+17%) comparativ cu 2023. Din totalul numărului de companii intrate în insolvență în 2024, aproximativ 37% sunt companii cu o activitate de minim 10 ani (înființate înainte de 2014). Pe ansamblu, acestea aveau datorii totale de peste 2,5 mld.euro.

Mediul privat din Constanța, în pericol

Cele mai multe firme dispărute din meniul economic sunt din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, urmate de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, sectorul construcțiilor și transport și depozitare. La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme au fost consemnate în București, Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov. Având în vedere situația economică tot mai precară a majorității firmelor din România, expertiza de business va face diferența între firmele care vor eșua și cele care se vor extinde și vor câștiga cote nesperate de piață.

În cazul procedurii Acordului de Restructurare, de exemplu, firma aflată în dificultate, cu plățile blocate, cu probleme financiare majore, le propune un acord de restructurare creditorilor afectați. Procedura acordului de restructurare este accesibilă deoarece este o procedură parțial judiciară și avantajoasă pentru că oferă o monitorizare activă a respectării acordului cu ajutorul unor specialiști desemnați în acest scop, care asistă părțile implicate să ducă la bun sfârșit prevederile acestuia.

Firmele se așteaptă la noi taxe și schimbări fiscale

Primul trimestru, pe pauză în mediul de afaceri. Firmele își temperează investițiile, însă așteptarea prelungită devine o capcană. Primul trimestru din 2025 a fost caracterizat de așteptare în mediul de business din România. În continuare, mulți antreprenori și manageri trag frâna de mână și preferă să aștepte să vadă ce se întâmplă cu alegerile, cu taxele și cu piața în general.

Deși crește numărul IMM-urilor care investesc în digitalizare și automatizări de procese pentru mai multă predictibilitate în business, o mare parte din firme își temperează planurile de investiții și dezvoltare. Însă așteptarea prelungintă poate deveni o capcană, cu un cost mult mai mare pentru creșterea afacerilor, avertizează NextUp, firmă de software care implementează schimbările fiscale.

„2025 a început în forță, dar nu neapărat într-un sens bun. Într-un an cu un calendar electoral aglomerat și un context internațional destul de agitat, este pusă o frână în mediul de afaceri din România. Mulți antreprenori și manageri trag frâna de mână și preferă să aștepte: să vadă ce se întâmplă cu alegerile, cu taxele, cu piața în general. Dar business-ul nu doar că nu crește, ci suferă când frână de mână este trasă. Tocmai în astfel de momente, când viitorul pare un pic în ceață, firmele au nevoie de vizibilitate. Iar vizibilitatea în business vine din date, prin digitalizare, din capacitatea de a lua decizii rapide și informate. Așteptarea prelungită poate costa mai mult decât pare”, declară Roxana Epure, Managing Partner NextUp.

Într-un context economic marcat de incertitudini și schimbări accelerate, companiile care își doresc să mențină un ritm sănătos de creștere au investit în digitalizare și automatizări de procese pentru o predictibilitate mai mare în business. Totuși, multe companii își temperează planurile de investiții și dezvoltare, mai ales în contextul în care 2025 vine cu alegeri politice. Astfel, odată cu alegerile, mediul de afaceri se așteaptă la schimbări fiscale și economice.

Companiile care prioritizează digitalizarea, chiar și în pași mici, vor fi cele care vor rezista și vor crește, indiferent de ce schimbări aduc alegerile sau guvernele. Ele vor putea adapta bugetele pe baza cifrelor reale, vor înțelege mai repede trendurile din piață și vor putea lua decizii strategice, nu doar tactice. Companiile care aleg să automatizeze procesele – de la emiterea facturilor, gestiunea stocurilor, până la raportările financiare – reușesc să economisească timp valoros, să reducă erorile umane și să crească eficiența operațională. În același timp, digitalizarea permite un control mai bun al bugetelor și o capacitate sporită de adaptare în fața unor modificări fiscale sau contextuale.

Amânarea măsurilor fiscale din cauza alegerilor va duce țara direct în categoria „junk”

România riscă retrogradarea ratingului la categoria „junk”, avertizează grupul Erste într-o analiză recentă, în contextul în care al doilea pachet fiscal necesar pentru reducerea deficitului bugetar este amânat pe fondul alegerilor prezidențiale repetate. „Al doilea pachet de consolidare fiscală a României a fost amânat din cauza alegerilor prezidențiale, ceea ce pune ținta de 7% la mare risc”, transmite Erste.

Țara a încheiat anul trecut cu un deficit de 8,7% din PIB pe baze cash – cel mai ridicat din regiune – iar estimările Comisiei Europene indică un deficit ESA chiar mai mare, de 9,3%. România, Slovacia și Polonia sunt țările cu cea mai stringentă nevoie de ajustare fiscală, atrage atenția Erste, avertizând că fără măsuri corective, ponderea datoriei publice a României ar putea depăși 100% din PIB până în 2035.

„România, Slovacia și Polonia au nevoia cea mai stringentă să reducă deficitele pentru că, într-un scenariu în care nu iau măsuri, ponderea datoriei publice ar ajunge la peste 90% din PIB până în 2035, potrivit proiecțiilor Comisiei Europene”, arată analiza.

Deja, datoria publică a României a crescut la 55% din PIB, de la 49% în 2023 și 39% în 2019, urmând să depășească pragul de 60% începând cu 2027, chiar și într-un scenariu optimist. Agențiile de rating au redus în ultimele luni perspectiva României de la „stabilă” la „negativă”, reflectând îngrijorările privind dinamica datoriei publice și lipsa reformelor. Erste menționează că aceste agenții „se așteaptă ca guvernul să implementeze reformele promise, stabilizând în cele din urmă raportul datorie/PIB”.

Vlad Ioniță, economist la Banca Comercială Română, parte a grupului Erste, confirmă presiunea asupra guvernului: „România este sub presiune să livreze consolidarea fiscală promisă, în condițiile în care agențiile de rating și investitorii își pierd răbdarea. Ținta de deficit de 7% pentru acest an deja pare ambițioasă și execuția bugetară pe primele două luni întărește această îngrijorare. Fără măsuri adiționale, atingerea țintei va fi problematică”.

Deficitul cash din primele două luni ale anului este de 1,58% din PIB, apropiat de nivelul de anul trecut. În lipsa unei frânări consistente a cheltuielilor, deficitul ar putea ajunge la 9,5% anualizat. În timp ce unele măsuri fiscale – precum majorarea impozitului pe dividende, reintroducerea taxei pe stâlp sau limitarea regimului fiscal favorabil – au fost implementate de la 1 ianuarie, cheltuielile bugetare au continuat să crească. Ponderea cheltuielilor rigide (salarii și pensii) a atins 90,1% din veniturile recurente. „Incertitudinile fiscale și tumultul politic au făcut cel mai probabil România mai puțin interesantă pentru investitorii străini. Această tendință este de așteptat să continue, cel puțin pentru prima jumătate a anului”, avertizează analiza Erste.

Guvernul are nevoie să atragă finanțări de 232 de miliarde de lei în acest an, din care a acoperit deja o treime. În piețele externe, a atras 7 miliarde de euro, iar randamentele pentru obligațiunile pe 10 ani sunt estimate să încheie anul la 6,8%. Erste consideră că un plan fiscal credibil este esențial pentru evitarea unei crize de încredere pe piețele financiare și pentru menținerea ratingului investment grade.

Suntem la cel mai grav dezechilibru fiscal de la criza din 2009. Stăm mai rău ca-n pandemie!

România a înregistrat anul trecut cel mai mare deparaj fiscal de la criza financiară din 2009 până în prezent, arată datele biroului european de statistică Eurostat. Analiștii financiari spun că majorarea de taxe e inevitabilă. Potrivit Guvernului, deficitul bugetar în termeni cash a fost anul trecut 8,65% din PIB. Eurostat a calculat deficitul ESA ca fiind de 9,3% din PIB. Diferența este că Eurostat a luat în calcul și plăți aferente anului 2024, pe care Guvernul român le-a amânat pe anul acesta. Este de departe cel mai mare deficit din UE. Spre comparație, în 2009, anul crizei financiare, am avut un deficit de 9,5%, iar în pandemie unul de 9,2%.

În termeni nominali, deficitul bugetar anul trecut a sărit de 160 miliarde lei, un maxim absolut, asta deși 2024 nu a fost an cu crize majore, precum o pandemie. A fost, în schimb, an cu multiple alegeri și guvernanții s-au întrecut în pomeni electorale. Cea mai mare parte din cheltuielile statului o reprezintă pensiile și salariile. Pentru a acoperi deficitul, statul se împrumută și crește datoria publică. Prin urmare, și ea a ajuns la un nivel ridicat. Ministerul Finanțelor a dat asigurări că anul acesta se va încadra în ținta de deficit de 7%, așa cum Guvernul a promis. Asta deși deficitul pe primele două luni din 2025 s-a situat la 1,58% din PIB, față de 1,64% din PIB în primele două luni ale anului 2024. În plus, guvernanții au amânat reformele fiscale atât de necesare tot din motive electorale – pe 4 și 18 mai avem iar alegeri prezidențiale.

„Dacă ne uităm la primele două luni ale anului și extrapolăm, ne rezultă un deficit pe cash mai mare decât anul trecut”, a declarat, pentru Economedia, Adrian Codirlașu, analist financiar, președinte al Asociației Chartered Financial Analyst (CFA) România. Acesta a explicat apoi că venituri suplimentare la buget, pentru a se mai reduce din deficit, se vor obține prin taxe: „Nu cred că scăpăm de majorări de taxe, chiar dacă ele sunt votate de anul acesta și aplicate de anul viitor, ca să dea credibilitate politicii fiscale”.

UNPR-RSE: „Pe scurt: Este cumplit!”

La Uniunea Națională a Patronatului Român convingerea este solidă: România este în campanie electorală de un an și jumătate, perioadă de dezmăț fiscal, dezinteres economic și odată ce tușul s-a uscat pe buletinul de vot va începe coșmarul: „Pe scurt: Este cumplit!”, susține președintele UNPR-RSE, Daniel Moraru, pentru TOMIS NEWS, care se așteaptă la creșteri de taxe, inclusiv în ceea ce privește TVA. S-a mai discutat de creșterea TVA și la finalul anului trecut, probabil tot din rațiuni electorale ideea a fost abandonată de guvernanți, numai că acum – odată cu finalul alegerilor și seria nesfârșită de erori fiscal – nu vor mai avea de ales: taxele vor crește:

„După o lungă perioadă electorală, în care promisiunile și măsurile populiste au fost în prim-plan, este inevitabil ca Guvernul să fie nevoit să dea la o parte cortina și să dezvăluie adevărata scenă economică. Din păcate, mă aștept ca taxele să crească în perioada imediat următoare, inclusiv TVA-ul, care va pune o presiune suplimentară atât pe mediul de afaceri, cât și pe consumatori. Această ajustare fiscală vine într-un moment în care antreprenorii deja se confruntă cu provocări majore – de la costurile ridicate ale energiei, până la inflație și lipsa forței de muncă. În loc să fim sprijiniți pentru a stimula creșterea economică, riscăm să fim sufocați de povara fiscală. Dacă scopul este să acoperim deficitele bugetare, atunci trebuie să vedem măsuri concrete pentru reducerea risipei din sectorul public și investiții în infrastructură, educație și sănătate – domenii care pot genera pe termen lung un impact pozitiv asupra economiei. Aș vrea să fiu optimist, dar nu prea pot, pentru că nu văd cum vom scăpa de creșteri de taxe în perioada imediat următoare!”, a spus Moraru, pentru TOMIS NEWS.

Ciolacu pregătește noi taxe, chiar înainte de alegerile prezidențiale: TVA-ul ar urma să crească la 21%! Majorări și la taxele și impozitele locale

Guvernul condus de Marcel Ciolacu pregătește noi taxe și impozite, chiar înainte de alegerile prezidențiale din mai, potrivit surselor citate de Economica.net. TVA-ul ar urma să crească la 21%, vor crește taxele și impozitelor locale și a procentului din aceste taxe care merge direct la bugetul statului. Măsurile ar urma să intre în vigoare cel mai probabil între cele două tururi.

La nivelul Guvernului se ia în calcul și scenariul ca aceste majorări de taxe să fie decise chiar înainte de alegerile din 4 mai. România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, sensibil mai mare în comparație cu celelalte țări ale blocului comunitar. Deficitul bugetar pentru primele trei luni s-a situat la circa 2,3% din PIB (echivalent cu 44 miliarde de lei), potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro.

Datele sunt îngrijorătoare, având în vedere că, în primele trei luni de anul trecut, deficitul a fost 2,06% din PIB, iar Guvernul a terminat 2024 cu un deficit de 8,65% (9,3% din PIB în termeni ESA, standardul UE). Pentru 2025, ţinta este de 7% din PIB în termeni ESA, dar aceasta pare tot mai greu de atins având în vedere începutul de an.